Rezumatul zilei — 27 august 2026

România pierde 770 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență, după ce PSD, PNL, USR și UDMR nu au ajuns la un acord pe legea salarizării unitare a bugetarilor, iar termenul de adoptare a expirat. Președintele Nicușor Dan a anunțat miercuri seara eșecul negocierilor mediate de Administrația Prezidențială din luna mai și a spus că textul legii era aproape gata din punct de vedere tehnic, iar partidele s-au angajat să o adopte până la finalul anului, în limita anvelopei salariale convenite cu Comisia Europeană. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a explicat că proiectul pornise de la 12,1 miliarde de lei și fusese redus la circa 10 miliarde după evaluarea Moody's din 7 august, în timp ce cererile sindicale depășeau 27 de miliarde. Premierul Ilie Bolojan a acuzat PSD de „ipocrizie și lașitate” și că a compromis șansa României de a lua banii, iar liderul PSD, Sorin Grindeanu, i-a cerut lui Bolojan să își asume eșecul și să lase locul altui guvern; Kelemen Hunor (UDMR) a spus că o lege proastă adoptată în grabă ar fi fost mai costisitoare decât pierderea banilor. Cele cinci confederații sindicale susțin că proiectul conține în continuare erori majore și avertizează cu o posibilă grevă generală în toamnă.

Republica Moldova a marcat joi, 27 august, 35 de ani de la proclamarea independenței, cu o paradă militară în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, la care au defilat peste 2.000 de militari și angajați ai structurilor de forță și peste 100 de unități de tehnică, alături de grupe port-drapel din nouă țări partenere; România a trimis un detașament de onoare de 20 de militari din Brigada 30 Gardă „Mihai Viteazul”. Președintele Nicușor Dan a asistat la paradă alături de Maia Sandu, după o întrevedere la Palatul Prezidențial în care au discutat agenda bilaterală, securitatea energetică, interconectările și combaterea dezinformării și a amenințărilor hibride venite dinspre Rusia. Nicușor Dan a spus că Bucureștiul va oferi în continuare expertiză tehnică și sprijin diplomatic pentru accelerarea integrării europene a Republicii Moldova, cu condiția continuării reformelor, și a amintit că încălcarea spațiului aerian de către drone rusești este o provocare constantă și pentru autoritățile române. Ziua începuse pentru președintele român la Cahul, unde a vizitat șantierul teatrului și un cămin studențesc construite cu bani din România, iar seara era programată o reuniune trilaterală cu Maia Sandu și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, urmată de declarații comune și de un concert festiv.

Ministerul de Externe al Rusiei a declarat joi, 27 august, persona non grata un angajat al Ambasadei României la Moscova. Decizia i-a fost înmânată Lilianei Burda, însărcinata cu afaceri a României, convocată la sediul ministerului rus, de unde a plecat după câteva minute, fără declarații. Moscova prezintă măsura drept un gest de reciprocitate, ca răspuns la decizia României din 27 iulie de a expulza un diplomat rus — decizie luată după ce Armata Română a doborât trei drone rusești intrate neautorizat în spațiul aerian național în perioada 24-26 iulie. Ministerul de Externe de la București a confirmat că se aștepta la convocare și a descris-o ca pe o practică diplomatică obișnuită în relații tensionate; România și-a rechemat pentru consultări ambasadorul la Moscova, Cristian Istrate, iar partea rusă a anunțat că nu va răspunde cu o măsură similară.

Kremlinul a respins joi informațiile din presa americană potrivit cărora Rusia ar pregăti un atac împotriva unui stat membru NATO, purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov numindu-le „povești alarmiste” care „nu au nimic de-a face cu realitatea și cu intențiile Federației Ruse”. Wall Street Journal, CBS News și Politico scriseseră că directorul CIA, John Ratcliffe, a mers marți la Moscova, într-o vizită neanunțată, tocmai pentru a avertiza Moscova să nu escaladeze conflictul cu aliații NATO, în special cu Estonia, Letonia și Lituania, iar rapoartele americane din august ar indica o probabilitate ridicată pentru o incursiune terestră limitată, menită să testeze determinarea alianței. Șeful serviciului rus de informații externe, Serghei Narîșkin, a confirmat întâlnirea cu Ratcliffe, descriind-o drept „nimic special”, iar Peskov a negat că directorul CIA s-ar fi întâlnit cu Vladimir Putin. Donald Trump a minimalizat deplasarea, numind-o „semi-rutină” și legată de efortul de a încheia războiul din Ucraina.

Guvernul a aprobat joi hotărârea prin care se repartizează pe instituții cele peste 16,6 miliarde de euro pe care România le poate accesa prin instrumentul european SAFE, dedicat industriei de apărare. Ministerul Apărării primește circa 9,7 miliarde de euro, Ministerul Transporturilor 4,2 miliarde, iar Ministerul de Interne peste 2,1 miliarde; sume mai mici merg către SRI, SPP, STS, SIE și Administrația Națională a Penitenciarelor. Banii finanțează 35 de proiecte aprobate de CSAT, aproximativ 75% pentru echipamente militare și de ordine publică și 25% pentru drumuri cu utilizare civilă și militară, între care sectoare din autostrăzile A7 și A8 și legăturile Pașcani–Suceava–Siret și Iași–Ungheni. Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a precizat că prima tranșă, de circa 2,5 miliarde de euro, a intrat în conturi miercuri, că împrumutul se rambursează în 45 de ani cu 10 ani de grație și că fiecare tranșă viitoare depinde de îndeplinirea jaloanelor. Tot joi, Guvernul a suplimentat cu 38 de milioane de lei, până la 144,5 milioane, bugetul unui proiect PNRR de securitate cibernetică pentru cartea electronică de identitate, iar patronatul industriei de apărare ASIAAN acuză că statul nu a inclus în SAFE arma de asalt 5,56 NATO și blindatele produse în țară, angajații de la Carfil Brașov protestând joi din lipsă de contracte.

Debitul Dunării a ajuns la un minim istoric — circa 1.300 de metri cubi pe secundă la Baziaș, față de o medie de 3.900 în august —, iar Guvernul aplică o serie de măsuri ca să asigure apa necesară răcirii centralei nucleare de la Cernavodă. Comitetul Interministerial Bala–Cernavodă a decis dragarea unor canale late de circa 30 de metri pe Dunărea Veche, pentru a devia apă din bifurcația Bala, unde acum 85% din debit merge pe brațul Bala, și construirea unui dig scurt de piatră de aproximativ 150 de metri în aval de podul de la Cernavodă; deocamdată sunt testate barje ancorate pe 200 de metri, ca să se vadă dacă digul permanent are efectul dorit. Dacă nivelul apei ar coborî la 1,05 metri, răcirea s-ar face în circuit închis, cu apă din puțuri subterane și apă demineralizată adusă în cisterne, pe calea ferată sau cu autospeciale. Mihai Jurca, șeful Cancelariei premierului, a spus că a supravegheat personal timp de două zile procedurile și că siguranța centralei este garantată în orice scenariu, însă Guvernul avertizează că lucrările nu garantează creșterea suficientă a debitului; raportul final, cu calendar și finanțare, este așteptat în jurul datei de 13 septembrie 2026, iar repornirea Unității 1 depinde de evoluția Dunării.

Înalta Curte de Casație și Justiție a admis joi recursurile ROMATSA și ale Autorității Aeronautice Civile Române și a anulat decizia Curții de Apel București din februarie 2026, prin care certificatul de furnizor de servicii de trafic aerian al ROMATSA fusese suspendat pentru o lună. Decizia este definitivă, iar ROMATSA poate continua fără restricții asigurarea serviciilor de navigație aeriană. Instanța supremă a respins ca inadmisibilă acțiunea celor șapte controlori aerieni care reclamau discriminare la angajare, a respins cererile de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene și a înlăturat obligația ROMATSA de a le plăti 5.831 de lei cheltuieli de judecată. Inspecția Judiciară a deschis o anchetă privind modul în care a fost pronunțată hotărârea inițială a Curții de Apel, iar la începutul lui august a fost promulgată o lege care dă exclusiv Autorității Aeronautice Civile competența de a emite, limita, suspenda sau revoca acest certificat; riscurile suspendării fuseseră discutate și în ședința CSAT din iunie.

Tronsonul Adjud – Bacău Sud al Autostrăzii A7, lung de 47,10 kilometri, se deschide circulației luni, 31 august, de la ora 16:00, a anunțat șeful Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, Cristian Pistol, după o ultimă verificare pe șantier. Se inaugurează simultan două sectoare, Adjud–Răcăciuni (24,5 km) și Răcăciuni–Bacău (21,5 km), astfel că din cei 319 kilometri ai A7 între Ploiești și Pașcani vor fi disponibili circa 242, iar de la București până la Bacău se va circula pe aproximativ 286 de kilometri de autostradă. Premierul Ilie Bolojan a precizat că mai sunt 77 de kilometri în lucru între Bacău și Pașcani, iar finanțarea ultimului sector va veni de la bugetul de stat. Primele două benzinării de pe A7, în zona Valea Râmnicului, vor fi operate de MOL România, pe o concesiune de 20 de ani.

Guvernul a aprobat joi lista perimetrelor din sectorul românesc al Mării Negre care pot fi concesionate pentru primele parcuri eoliene offshore, cu o capacitate instalată estimată la circa 3,1 GW. Decizia permite lansarea procedurilor competitive prin care companiile vor obține concesiunile, prima fază incluzând perimetrele 1, 2 și 3, potrivite pentru fundații fixe. Guvernul estimează că valorificarea acestui potențial ar putea aduce economiei între 16 și 27 de miliarde de euro, toate costurile dezvoltării urmând să fie suportate de concesionari. Lista se bazează pe un studiu realizat cu sprijinul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare și corespunde țintei din Strategia energetică 2025-2035 și unui jalon din PNRR; potrivit Profit.ro, punerea în practică ar cere mutarea unor zone militare, inclusiv a unui poligon de tragere.

Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat joi, după o videoconferință cu prefecții și autoritățile județene, că peste 2.000 de investiții finanțate prin PNRR au fost recepționate în luna august, în condițiile în care programul se închide la sfârșitul lunii. La începutul lui august mai erau de recepționat peste 4.500 de proiecte, din cele peste 15.000 contractate în toată țara. Investițiile finalizate până la 31 august primesc finanțare nerambursabilă, cererile de plată urmând să fie depuse în septembrie și achitate în câteva zile. Pentru restul, conform legii de închidere a PNRR adoptate miercuri în Parlament, lucrările continuă din bugetele locale, iar primăriile care nu termină proiectele până la finalul anului vor trebui să returneze și banii deja încasați.

Un tezaur din Epoca Bronzului, considerat una dintre cele mai valoroase comori europene ale perioadei, a fost furat joi dimineață de la Muzeul Villena, din provincia spaniolă Alicante. Alarma s-a declanșat la 5:20, iar hoții plecaseră deja la 5:24 — o operațiune descrisă de autoritățile locale drept „ultra-rapidă și ultra-profesionistă”: cinci persoane au intrat pe o fereastră laterală și au fugit cu mai multe vehicule. Primarul Fulgencio Cerdán a spus că a fost luată cea mai mare parte a colecției, rămânând în muzeu doar trei vase de argint, o brățară, o parte dintr-un baston ornamentat și una dintre cele patru coroane; au mai fost furate și trei coroane ale statuii Fecioarei cu Pruncul. Colecția, descoperită în 1963 și datată în jurul anului 1000 î.Hr., cuprinde aproximativ 50-59 de piese, iar aurul furat depășește 10 kilograme, cu o valoare materială estimată între 1,5 și 1,7 milioane de euro, dar cu una istorică considerată incalculabilă. Ancheta Poliției și a Gărzii Civile pornește de la ipoteza unui furt la comandă și verifică dacă o alarmă declanșată cu puțin timp înainte la un complex sportiv din apropiere a fost o diversiune.

Un incendiu de proporții a izbucnit miercuri seara la o hală de aproximativ 500 de metri pătrați, dotată cu acumulatori pentru stocarea energiei electrice, în localitatea Stâlpu, județul Buzău. Focul a cuprins toată hala, iar pompierii au acționat defensiv, de la circa 200 de metri distanță, din cauza materialelor implicate și a temperaturii ridicate. Au intervenit forțe din trei județe — șase autospeciale de stingere, una de descarcerare și o ambulanță SMURD de la ISU Buzău, o autospecială cu pulbere și azot și încă două de la ISU Prahova, plus o autospecială de transport roboți și un container cu pulbere de la ISU București-Ilfov. Incendiul a fost stins, fără victime, iar fumul s-a extins și în a doua hală a ansamblului, care era goală; două autospeciale au rămas la fața locului pentru a supraveghea zona.

În noaptea de miercuri spre joi, cinci drone au intrat neautorizat în spațiul aerian al Republicii Moldova, chiar înainte de ziua în care țara marchează 35 de ani de independență. Potrivit Ministerului Apărării de la Chișinău, patru dintre ele s-au întors în spațiul aerian ucrainean sau au dispărut de pe radare la frontieră, în zonele Palanca, Căplani, Carahasani și Săiți–Lesnoe, unele rămânând până la 12 minute deasupra teritoriului moldovean, iar a cincea s-a prăbușit joi dimineață lângă traseul Chișinău–Basarabeasca, unde a fost găsită de un cetățean. Poliția a securizat perimetrul, iar specialiști militari urmează să stabilească dacă aparatul este de proveniență rusească sau ucraineană; punctul de trecere a frontierei Săiți–Lesnoe a fost închis temporar, între orele 05:48 și 06:30. Ministerul de Externe de la Chișinău a condamnat survolările ca o încălcare gravă a suveranității, iar președinta Maia Sandu a spus că este o încercare a Rusiei de a intimida țara de Ziua Independenței și că Republica Moldova își continuă drumul spre Uniunea Europeană.

Cancelarul german Friedrich Merz i-a convocat joi la Berlin pe liderii Țărilor de Jos, Finlandei, Austriei, Danemarcei și Suediei, iar cele șase state au publicat o declarație comună în care cer ca bugetul Uniunii Europene pentru 2028-2034, propus de Comisie la aproape 2 trilioane de euro, să fie redus „într-o manieră echilibrată”, argumentând că UE nu poate face excepție de la consolidarea fiscală aplicată în aproape toate statele membre. Berlinul cere o tăiere de până la 400 de miliarde de euro, iar Suedia de circa 20%, în timp ce grupul „Prietenii Coeziunii”, din care fac parte Grecia, Italia, Spania, Portugalia, Polonia și România, se opune reducerilor. În paralel, președintele Consiliului European, António Costa, face între 25 august și 17 septembrie un tur al capitalelor — joi a fost la Praga — și spune că prioritatea este să se stabilească pe ce noi resurse proprii se poate ajunge la un acord. Irlanda urmează să prezinte cifre de compromis în octombrie, înaintea unui summit de la sfârșitul lunii, iar liderii europeni vor un acord până în decembrie, pentru ca bugetul să poată intra în vigoare la 1 ianuarie 2028.

Paolo Zampolli, Trimisul Special al Președintelui SUA pentru Parteneriate Globale, a vizitat joi, alături de primarul Daniel Băluță, șantierul extinderii Parcului „Tudor Arghezi” din Sectorul 4, care va crește cu circa 40.000 de metri pătrați și va purta numele „Parcul Prieteniei Româno-Americane Donald Trump”. Băluță a anunțat că lucrările vor fi gata între 1 mai și 1 iunie 2027 și că noua zonă va avea trei sferturi spații verzi, peste 1.000 de arbori, arbuști și flori, peste 6.000 de metri pătrați de locuri de joacă și zone tematice inspirate de repere americane, între care explorarea spațiului și NASA, cinematografia și tehnologia. În timpul conferinței de presă, Zampolli a vorbit la telefon, în direct, cu președintele Nicușor Dan, aflat în Republica Moldova, i-a transmis mulțumiri din partea lui Donald Trump și a spus că speră să-l revadă peste câteva zile la New York, unde șeful statului român va participa în septembrie la Adunarea Generală a ONU.

Președintele Nicușor Dan a publicat joi un editorial în Fox News despre amenințarea reprezentată de Rusia și despre rolul României pe flancul sud-estic al NATO. El scrie că spațiul aerian al țării a fost încălcat de drone de zeci de ori în ultimele luni, citează relatările din presa americană potrivit cărora Rusia ar putea testa hotărârea alianței printr-o acțiune limitată împotriva unui aliat și transmite că România nu cere mai mult de la Statele Unite, ci se oferă să facă mai mult. Președintele amintește că i-a trimis recent la Washington pe consilierul pentru securitate națională Marius Lazurca și pe șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, și susține ca Europa să aloce 5% din PIB pentru apărare și cheltuieli conexe până în 2035. El menționează investiții de 2,5-3 miliarde de euro în derulare sau planificate la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu și modernizarea armatei cu sisteme americane — Patriot, HIMARS, F-16, tancuri Abrams și 32 de avioane F-35A, program estimat la 6,5 miliarde de dolari, cu primele livrări în 2030-2031.

Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor a emis un cod galben de inundații valabil de joi, 27 august, de la ora 12:00, până vineri, 28 august, la ora 10:00. Atenționarea acoperă cursuri de apă din bazinele Mureș, Olt, Argeș, Ialomița, Buzău, Bistrița și Trotuș, plus râurile din Dobrogea, în total 21 de județe, riscul cel mai mare fiind pe râurile mici din Argeș, Dâmbovița, Prahova și Harghita. Sunt așteptate ploi torențiale, descărcări electrice, vânt și, izolat, vijelii și grindină, care pot provoca viituri rapide și creșteri de debite peste cotele de atenție. Autoritățile recomandă evitarea deplasărilor și a traversării cursurilor de apă și protejarea bunurilor din zonele expuse.

Un incendiu a izbucnit miercuri, în jurul orei 17:50, într-o pădure de salcie administrată de Ocolul Silvic Tulcea, lângă satul Plauru din comuna Ceatalchioi, județul Tulcea, în apropierea portului ucrainean Ismail. Localnicii au auzit o explozie cu aproximativ o oră înainte, iar cauza cea mai probabilă, potrivit mărturiilor din zonă și comunicării Romsilva, este explozia unei drone. Focul a cuprins circa 0,5 hectare, iar la stingere au participat personal silvic, pompieri voluntari din comună, locuitori și nouă subofițeri de la ISU Delta, ajunși cu o barcă cu motor; Romsilva a trimis motopompe și echipamente suplimentare, iar focarele au fost localizate.

Rusia a lovit Ucraina în noaptea de 26 spre 27 august cu unul dintre cele mai ample atacuri aeriene din ultima perioadă: 258 de drone și mai multe rachete, între care două rachete antinavă Oniks și proiectile balistice. Apărarea antiaeriană ucraineană spune că a doborât 222 de drone, o rachetă Oniks și șapte rachete balistice, dar loviturile au ajuns în cel puțin 15 locații; președintele Volodimir Zelenski a spus că au fost vizate infrastructura critică din regiunile Poltava, Sumî și Herson și clădiri rezidențiale în Harkov, unde un bărbat de 40 de ani a fost ucis într-un atac asupra unui centru comercial. Joi dimineață, forțele ruse au continuat cu un atac rar, în plină zi, la periferia Kievului, soldat cu un rănit și avarii la infrastructură, iar în regiunea Kiev au fost distruse sau avariate depozite și centre de distribuție ale marilor lanțuri comerciale ucrainene, între care Fora, Silpo, Epicentr și Roshen. Ministerul rus al Apărării revendică lovirea unor obiective militare și industriale, iar generalul Valeri Gherasimov a afirmat că trupele ruse se află la patru kilometri de periferia estică a orașului Sloviansk. România a fost pusă în alertă: MApN a detectat o țintă aeriană lângă localitatea ucraineană Vâlcove, a trimis un elicopter Puma SOCAT pentru monitorizare și a transmis mesaj RO-Alert în nordul județului Tulcea, deși ținta nu a intrat, potrivit ministerului, în spațiul aerian național.

Ministerul Apărării Naționale a precizat joi că pe rețelele de socializare au circulat capturi de ecran de pe platforme neoficiale, precum dimap.live, care sugerau în mod eronat prezența unor drone în spațiul aerian al României. Avertismentul a venit după atacurile rusești asupra infrastructurii portuare ucrainene de lângă graniță. Ministerul explică faptul că aceste site-uri nu au acces la datele radarelor militare românești, ci funcționează pe estimări, algoritmi predictivi și surse deschise, așa că pot afișa poziții și traiectorii greșite, iar un obiect aflat în afara țării poate apărea pe hartă în interiorul spațiului aerian național. MApN spune că își monitorizează permanent spațiul aerian și că, atunci când există un risc real, sunt activate procedurile de alertă și este anunțat IGSU pentru transmiterea mesajelor RO-Alert, cerând cetățenilor să se informeze doar din surse oficiale.

Pentagonul lucrează la cel puțin patru seturi de opțiuni privind dislocarea celor aproximativ 80.000 de militari americani aflați în Europa, care vor ajunge pe biroul secretarului apărării Pete Hegseth până la 6 noiembrie. Analiza a fost discutată joi la Bruxelles de subsecretarul apărării Elbridge Colby cu ambasadorii statelor NATO, iar comandantul suprem al trupelor americane în Europa va participa până pe 18 septembrie la o ședință în care opțiunile militare vor fi definitivate. Administrația Trump a trimis aliaților un chestionar, cu răspunsuri așteptate până la finalul acestei săptămâni, prin care le cere să justifice restricțiile privind accesul armatei americane la baze, să demonstreze susținerea pentru cooperarea industrială transatlantică și să arate cum își vor îndeplini angajamentele financiare și de trupe. Un oficial de rang înalt din Pentagon spune că Washingtonul trece la un sprijin limitat, esențial, și cere europenilor să preia conducerea operațiunilor convenționale, iar aliații se tem de reduceri substanțiale de efective, de aeronave și de artilerie antiaeriană.

Primăria Capitalei a anunțat joi că lucrările de reabilitare a șinelor de tramvai de pe strada Armand Călinescu, în zona Cartierului Armenesc, au fost oprite după ce constructorul a dat peste mai multe ziduri cu posibilă importanță arheologică. O echipă a Direcției pentru Cultură a Municipiului București a făcut o primă verificare pe șantier, iar o echipă a Institutului de Arheologie urmează să vină pentru săpături și evaluare. Specialiștii vor stabili dacă zidurile sunt relicve importante pentru istoria orașului și dacă trebuie conservate, iar întregul proces va dura în jur de trei săptămâni. Lucrările fac parte din Lotul 5 al proiectului de modernizare a tramvaiului, care acoperă 1,8 kilometri pe traseul Mântuleasa – Paleologu – Vasile Lascăr – Lizeanu.