Rezumatul zilei — 26 august 2026

Senatul a adoptat miercuri, cu 106 voturi pentru și 19 împotrivă, Legea integrității în forma venită de la Camera Deputaților, care păstrează așa-numitul „amendament Fritz” — prevederea care i-ar putea aduce pierderea mandatului de primar al Timișoarei liderului USR, Dominic Fritz — și reduce cantitatea de informații publice despre averile politicienilor. PSD, AUR și PNL au votat pentru, invocând nevoia de a bifa până la 31 august jaloanele din PNRR, iar USR a fost singurul partid împotrivă și a anunțat că depune un proiect nou, fără acest amendament, și că sesizează Comisia Europeană. Premierul interimar Ilie Bolojan a spus că votul PNL a fost dificil, că schimbarea regulilor „în timpul jocului” este „profund imorală și incorectă”, dar că pierderea fondurilor europene ar lovi bugetul și ratingul de țară, promițând că PNL va susține corectarea legii alături de USR. Legea merge la președintele Nicușor Dan pentru promulgare, în timp ce liderii PPE și Renew Europe, Manfred Weber și Valérie Hayer, cer condiționarea unei tranșe de 770 de milioane de euro din PNRR de eliminarea amendamentului, cerere respinsă de grupul social-democrat din Parlamentul European; Comisia Europeană nu s-a pronunțat.

Directorul CIA, John Ratcliffe, a făcut marți, 25 august, o vizită-surpriză la Moscova, cu un avion militar american, și a rămas în capitala rusă aproximativ opt ore și jumătate. Kremlinul, care inițial spusese că nu are informații despre aterizare, a confirmat miercuri deplasarea prin purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, care a vorbit despre „contacte între serviciile de securitate” și a exclus o întâlnire cu Vladimir Putin. Președintele Donald Trump a calificat vizita drept „un fel de semi-rutină”, a negat orice legătură cu dosarul iranian sau cu amenințările Rusiei la adresa NATO, dar a spus că din deplasare „ar putea rezulta ceva” și că își dorește încheierea războiului din Ucraina. Presa americană a legat vizita de informații potrivit cărora Rusia pregătește un nou val de mobilizare și posibile provocări la flancul estic al NATO, iar Washingtonul ar fi cerut Kievului să suspende atacurile asupra Moscovei și Sankt Petersburgului între 24 și 26 august. Este prima călătorie cunoscută a unui șef al CIA la Moscova din noiembrie 2021.

Ministerul rus de Externe a anunțat că o convoacă joi, 27 august, pe Liliana Burda, însărcinata cu afaceri ad interim a României la Moscova, fără să precizeze motivul; MAE de la București a confirmat convocarea și o consideră răspunsul Moscovei la măsurile luate de România după valul de incidente cu drone. La sfârșitul lunii iulie, Armata Română a doborât trei drone intrate neautorizat în spațiul aerian, iar România a protestat oficial, a declarat persona non grata un diplomat rus și l-a rechemat pentru consultări pe ambasadorul de la Moscova, Cristian Istrate — ambasadorul rus la București, Vladimir Lipaev, numise protestul o „mutare de propagandă” și avertizase că expulzarea „nu va rămâne fără un răspuns adecvat”. Incidentele au continuat și miercuri: pe plaja din stațiunea Olimp, turiștii au găsit dimineața un fragment de dronă cu încărcătură explozivă, adus de valuri, iar geniștii SRI l-au detonat controlat, după ce a fost instituit un perimetru de siguranță de 500 de metri și trimis un mesaj RO-Alert. Tot miercuri, o alertă aeriană a fost emisă în nordul și estul județului Tulcea, după detectarea unei ținte la circa 8 kilometri de localitatea ucraineană Vâlkove; MApN a ridicat un elicopter IAR-330 Puma SOCAT și a anulat alerta la ora 14:44, precizând că nu a existat nicio pătrundere în spațiul aerian românesc. De la începutul războiului, Ministerul Apărării a gestionat 123 de incidente cu drone lângă frontieră și 43 de pătrunderi neautorizate.

La cinci zile de termenul-limită de 31 august, proiectul legii salarizării unitare a bugetarilor — jalon din PNRR de care depind aproximativ 770 de milioane de euro — nu fusese încă depus în Parlament. Negocierile de marți de la Cotroceni, dintre președintele Nicușor Dan și liderii fostei coaliții, s-au încheiat fără acord, iar premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că decizia privind depunerea se ia miercuri, avertizând că, dacă textul nu intră la dezbatere joi-vineri, nu mai există timp fizic pentru adoptare; el pune blocajul pe seama PSD, care răspunde că liberalii au ținut proiectul „la secret luni întregi” și că legea e nesustenabilă social și financiar. Liderul PSD Sorin Grindeanu susține că termenele parlamentare sunt „aproape imposibil” de îndeplinit. Cele cinci confederații sindicale reprezentative spun că ultima variantă nu a fost schimbată în esență și nu poate sta la baza unei reforme coerente, iar federațiile din educație (FSLI, Spiru Haret, Alma Mater) au respins proiectul, calificând drept umilitoare indemnizația de „senioritate” propusă pentru cadrele didactice cu peste 30 de ani vechime, de la 1 septembrie 2027, și cer retragerea textului și reluarea reformei de un guvern cu puteri depline.

România a primit miercuri prima plată din instrumentul european de apărare SAFE, în valoare de 2,5 miliarde de euro, adică 15% din alocarea totală de 16,7 miliarde de euro pe care o va primi sub formă de împrumuturi avantajoase garantate de ratingul Uniunii Europene. Comisia Europeană a precizat că banii vor merge spre investiții prioritare în apărare și modernizarea capabilităților militare, iar tranșele următoare vor veni pe măsura îndeplinirii jaloanelor convenite. Ministrul Economiei, Radu Miruță, a spus că statul a plătit deja în avans circa 540 de milioane de euro pentru contracte finanțate prin SAFE — elicoptere H225M, radare GM200 și sisteme antidronă de la Rheinmetall — ale căror prime livrări sunt estimate abia din aprilie 2027. SAFE are un buget total de 150 de miliarde de euro și face parte din planul ReArm Europe/Readiness 2030.

Senatul, cameră decizională, a adoptat miercuri, cu 82 de voturi pentru, 19 împotrivă și 21 de abțineri, modificarea Codului administrativ care elimină incompatibilitatea consilierilor locali, județeni și generali ce au și un contract de muncă la o instituție publică. Măsura anulează efectele unei legi intrate în vigoare pe 9 august, care pusese mii de aleși în situația de a alege între mandat și slujbă, și prevede explicit că situațiile apărute între timp nu constituie incompatibilitate sau conflict de interese și nu atrag răspundere juridică. Panica declanșată de vechea lege dusese deja la demisii în lanț: în Neamț și în Arad au plecat consilieri județeni și locali, iar la Piatra-Neamț doi consilieri și-au retras demisiile, după ce ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a susținut că, în interpretarea ministerului și a Agenției Naționale de Integritate, incompatibilitatea nu există. USR a votat împotrivă și strânge semnături pentru a ataca legea la Curtea Constituțională, acuzând PSD că folosește retroactivitatea diferit, după interes politic. Avocatul Toni Neacșu contestă interpretarea ministerului, susține că demisiile depuse nu mai pot fi retrase și îi cere demisia lui Cseke Attila, inițiatorul legii din august.

Statele Unite au suspendat marți programările și procesarea cererilor de viză la toate ambasadele și consulatele din lume, iar solicitanții care aveau deja interviuri stabilite au început să primească e-mailuri de anulare, fără o dată nouă. Departamentul de Stat explică măsura printr-o inițiativă globală de instruire a personalului consular, menită să ducă la proceduri uniforme și la respingerea celor considerați susceptibili să ajungă dependenți de asistența socială americană, dar nu a comunicat un calendar pentru încheierea suspendării și nici câte programări sunt afectate. În paralel, administrația Trump intenționează să retragă vizele unor solicitanți de azil care au intrat în SUA ca turiști sau în interes de afaceri, măsură care ar putea viza până la 200.000 de persoane. Suspendarea se adaugă unei serii de politici de înăsprire a imigrației, de la deportări și anulări de permise de muncă până la verificarea activității pe rețelele sociale.

Cristina Trăilă, secretar general adjunct al Guvernului și fostă deputată PNL, a demisionat miercuri, la o zi după ce DNA a dispus urmărirea penală împotriva ei pentru complicitate la folosirea influenței în scopul obținerii de foloase necuvenite. Procurorii DNA Iași susțin că, pe 3-4 noiembrie 2025, ar fi sprijinit demersurile omului de afaceri Mihai Barbu de a influența conducerea ANSVSA pentru înlocuirea directorului DSVSA Vaslui, ca să obțină aprobarea unui dosar de despăgubire de circa 3 milioane de euro și reducerea controalelor sanitar-veterinare la fermele firmei; potrivit anchetatorilor, niciunul dintre obiective nu a fost atins. Trăilă a anunțat demisia pe Facebook, s-a declarat „total nevinovată” și a spus că scandalul este alimentat artificial pentru a lovi în imaginea premierului, a Guvernului și a PNL; mandatul ei încetează la 15 septembrie. Premierul interimar Ilie Bolojan, care ceruse o discuție directă cu ea înainte de a decide, a spus că nu vrea să condamne pe cineva doar pe baza unui comunicat și că nimeni nu a plătit vreodată ca să ajungă în biroul lui. PSD și AUR ceruseră demiterea ei.

Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a dispus miercuri un audit de urgență asupra mecanismului prin care este monitorizată disponibilitatea medicamentelor, inclusiv asupra procedurii de eliberare a Autorizației de Nevoi Speciale. Verificarea acoperă structurile ministerului, spitalele, Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale și modul în care se derulează Programul Național de Oncologie. Măsura vine după ce Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer a trimis o scrisoare deschisă premierului interimar Ilie Bolojan și șefului Casei Naționale de Asigurări de Sănătate: în 24 de ore, asociațiile au identificat 3 medicamente lipsă și alte 8 cu întreruperi repetate și de lungă durată, pacienți fiind nevoiți să-și amâne tratamentul sau să-și cumpere singuri medicamentele. Ministerul analizează și ridicarea pragului minim de stoc de la 10%, pentru a putea interveni mai devreme, și a cerut un raport cu propuneri pentru un sistem de alertare timpurie, în condițiile în care România nu are încă un sistem digital care să urmărească în timp real stocurile critice.

Ungaria consideră de acum Rusia o amenințare pentru propria securitate, pentru Europa și pentru ordinea mondială, potrivit unui document oficial semnat de premierul Péter Magyar și publicat marți seară în Monitorul Oficial maghiar. Textul, care stabilește liniile directoare pentru delegația maghiară la sesiunea Adunării Generale a ONU din septembrie, condamnă agresiunea militară rusă, sprijină suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în granițele recunoscute internațional și recunoaște dreptul Kievului la autoapărare, arătând totodată că politica Moscovei pune în pericol minoritatea maghiară din Transcarpatia. Poziția rupe cu linia favorabilă Rusiei ținută la Budapesta în cei 16 ani de guvernare Viktor Orbán, când Ungaria a diluat sancțiunile europene. Noul guvern păstrează însă limite: refuză trimiterea de arme sau trupe și se opune unei aderări accelerate a Ucrainei la Uniunea Europeană.

Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a prezentat miercuri situația financiară a Termoenergetica și a cerut unificarea producției, transportului și distribuției de energie termică într-un singur sistem centralizat, aflat sub autoritatea Primăriei. Compania are datorii de 1,75 miliarde de lei către producătorul ELCEN și penalități de 410 milioane de lei, iar pierderea reală din rețea este de 38%, față de 22% cât recunoaște ANRE — diferența, care nu poate fi facturată, costă aproximativ 130 de milioane de lei pe an, la care se adaugă 60 de milioane pentru apa pierdută prin avarii. Gigacaloria costă în realitate 921,82 lei, Termoenergetica o cumpără cu 485,37 lei și o vinde populației cu 330 de lei. Ciucu, care compară situația cu falimentul RADET, spune că 75% din rețeaua primară nu a fost înlocuită, unele conducte au 50-60 de ani, iar aproape jumătate din blocurile Bucureștiului au apă caldă cu intermitențe sau deloc; unificarea ar elimina penalitățile și decalajul de 15 zile la facturare, iar banii ar merge în reparații.

O viitură devastatoare a lovit miercuri districtul Rasuwa din nordul Nepalului, lângă granița cu Tibetul, după ce o alunecare de teren a umflat brusc râul Bhotekoshi; torenții de apă și noroi au măturat case, drumuri, poduri și instalații energetice. Poliția locală raportează cel puțin 95 de morți, bilanț care variază între surse și ar putea crește, iar aproape 400 de persoane sunt date dispărute, dintre care circa 291-341 turiști străini. Ministerul român de Externe a anunțat că autoritățile nepaleze nu au notificat existența unor cetățeni români printre victime și că ambasada de la New Delhi nu a primit cereri de asistență consulară, dar face demersuri pentru informații oficiale. Elicopterele trimise pentru căutări nu au putut ateriza în unele zone din cauza nivelului apelor, iar peste 12% din capacitatea hidroenergetică a Nepalului, circa 430 MW, a fost afectată.

Consilierul prezidențial Marius Lazurca, trimis de președintele Nicușor Dan, s-a întâlnit miercuri la sediul NATO din Bruxelles cu ambasadorul american la Alianță, Matthew Whitaker, alături de ambasadorul României la NATO, Dan Neculăescu. Discuția a vizat securitatea Mării Negre și revizuirea posturii militare americane în Europa — un proces lansat de Pentagon la sfârșitul lui iulie, prin care Washingtonul reevaluează trupele și bazele de pe continent, în logica „NATO 3.0” susținută de subsecretarul american Elbridge Colby, potrivit căreia europenii ar prelua responsabilitatea principală pentru apărarea convențională, iar SUA s-ar concentra pe Indo-Pacific. Statele Unite au trimis aliaților și un chestionar cu termen de răspuns vineri, 28 august, despre sprijinul pentru politicile externe americane, achizițiile de la companii de apărare din SUA și regimul bazelor militare. Lazurca a spus că e prea devreme să răspundă dacă România va suporta costuri suplimentare pentru staționarea trupelor americane, dar că țara își respectă angajamentele și se oferă să facă „mai mult și mai repede” alături de aliați.

Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski i-a conferit miercuri, prin decret, lui Elon Musk Ordinul Libertății, cea mai înaltă distincție de stat pe care Ucraina o poate acorda unui cetățean străin, pentru merite în protejarea vieții și libertății oamenilor și în dezvoltarea relațiilor ucraineano-americane. SpaceX, compania lui Musk, a asigurat Ucrainei comunicații prin satelit prin rețeaua Starlink, folosită intens pe câmpul de luptă. Decizia vine în timp ce Kievul încearcă să-l convingă pe Musk să permită folosirea Starlink pentru drone în interiorul teritoriului rus, ceea ce ar îmbunătăți coordonarea și precizia atacurilor în adâncime; Musk consideră deocamdată o astfel de extindere o escaladare a conflictului, dar Zelenski a spus că ar putea să se răzgândească dacă vede mai multe argumente.

Deputatul român Claudiu Năsui, fost ministru al Economiei, va depune vineri jurământul ca ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării al Republicii Moldova, în fața președintei Maia Sandu, alături de Eugeniu Osmochescu, propus la Agricultură. Premierul moldovean Vasile Tofan, care a anunțat numirile marți, a explicat că are cu Năsui o viziune apropiată — stat mai mic, taxe și cheltuieli bugetare mai reduse, mai puține companii de stat, dar administrate mai bine — și că s-a consultat înainte cu premierul român Ilie Bolojan, primind un răspuns favorabil. Tofan spune că Moldova găsește cu greu oameni dispuși să ocupe funcții importante și că nu trebuie să fie „excesiv de puritană” în privința originii candidaților. Maia Sandu i-a acordat lui Năsui cetățenia Republicii Moldova, iar acesta renunță la mandatul de deputat din Parlamentul României.

Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA România a crescut în iulie cu 6,7 puncte, până la 44,2 puncte, pe fondul confirmării ratingului „investment grade” al României de către agențiile de evaluare. Cu toate acestea, analiștii se așteaptă ca economia să stagneze — anticipațiile de creștere pentru 2026 rămân în jurul valorii de 0% — iar riscul de recesiune să rămână ridicat. Pentru următoarele 12 luni, ei estimează o inflație de 6,32%, o depreciere a leului (5,3445 lei pentru un euro peste un an), o datorie publică în creștere spre 63% din PIB și un deficit bugetar de 6,2% din PIB în 2026. Pe piața imobiliară, 69% dintre participanți se așteaptă la stagnarea prețurilor locuințelor din orașe, iar 74% consideră că prețurile actuale sunt supraevaluate. Președintele asociației, Adrian Codirlașu, spune că anticipațiile privind inflația s-au îmbunătățit semnificativ odată cu creșterea încrederii.

Camera Deputaților, for decizional, a respins miercuri cererea de reexaminare trimisă de președintele Nicușor Dan asupra legii care permite scoaterea unor suprafețe din ariile naturale protejate pentru finalizarea unor amenajări hidroenergetice, astfel că legea se întoarce la promulgare în forma adoptată inițial de Parlament. Actul obligă autoritatea de mediu ca, în 60 de zile de la cererea beneficiarului, să modifice prin ordin limitele ariei protejate, cu o zonă tampon de minimum 100 de metri, pentru investiții aprobate înainte de 29 iunie 2007 și rămase neterminate. Sunt vizate zece proiecte ale Hidroelectrica, cu o putere cumulată de circa 700 MW — printre care Răstolița, Livezeni-Bumbești și Cerna-Motru-Tismana — pe care ministrul energiei Bogdan Ivan le prezintă ca fiind realizate în proporție de 89-98% și în care statul a investit deja peste 12 miliarde de lei. Organizațiile de mediu avertizează că sunt afectate 27 de parcuri naționale, iar deputatul USR Marius-Nicolae Alecsandru susține că puterea reală a obiectivelor ar fi de doar circa 33 MW.

Meta a ajuns miercuri la o înțelegere cu 29 de state americane într-un proces federal privind siguranța copiilor pe Facebook și Instagram: compania plătește imediat 16,68 miliarde de dolari, sumă care poate ajunge la circa 18 miliarde, eșalonată în rate anuale pe 10 ani, din care aproximativ 12,7 miliarde merg direct către state pentru programe de sănătate mintală și educație digitală. Statele acuzau compania că a folosit algoritmi nocivi pentru a atrage tinerii, că a colectat ilegal date ale copiilor sub 13 ani și că a alimentat o criză de sănătate mintală în rândul minorilor; Meta a negat acuzațiile și orice răspundere, dar a acceptat acordul. În schimb, compania va aplica automat cele mai stricte setări pentru minori: o limită implicită de două ore pe zi pentru utilizatorii sub 18 ani, care poate coborî la o oră dacă YouTube și TikTok fac la fel, blocarea accesului între miezul nopții și ora 06:00, oprirea notificărilor noaptea și în timpul școlii, verificări suplimentare de vârstă și opțiunea unui flux fără algoritm de recomandare. Acordul, care prevede și un auditor independent, mai trebuie aprobat de un judecător federal din Oakland, California.