Negocierile pe legea salarizării bugetarilor au picat: PSD și PNL își aruncă reciproc vina

Negocierile pentru Legea salarizării unitare a bugetarilor au eșuat oficial miercuri seara, după patru luni de discuții purtate de PSD, PNL, USR și UDMR sub medierea Administrației Prezidențiale. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a confirmat că, în ciuda eforturilor Guvernului, partidele nu au reușit să ajungă la un consens. Consecința imediată este pierderea a 770 de milioane de euro din fonduri PNRR, sumă pe care România risca să o ratese dacă legea nu era adoptată la termen.

Președintele Nicușor Dan a anunțat public eșecul, spunând că cele patru partide și-au asumat împreună această pierdere și că textul legii era aproape finalizat tehnic, dar nu s-a putut ajunge la un consens politic și social. El a precizat că discuțiile au început în luna mai și că partidele au acceptat necesitatea adoptării legii până la finalul anului, respectând totodată angajamentul de a nu depune separat un proiect propriu în Parlament.

Imediat după anunț, disputa politică s-a intensificat. Premierul Ilie Bolojan a acuzat PSD de „ipocrizie și lașitate”, susținând că partidul a compromis iresponsabil șansa României de a încasa cele 770 de milioane de euro și că trei miniștri succesivi ai Muncii din partea PSD nu au reușit să finalizeze proiectul început în 2022. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a replicat că Bolojan „pasează povara” asupra oamenilor și i-a cerut premierului să facă „pasul corect” și să lase loc unui guvern pe care îl consideră mai competent, precizând că PSD nu contestă nevoia de reformă, ci vrea o lege bună, care să repare inechitățile.

Vicepreședintele PNL, Alexandru Muraru, a contestat vehement încadrarea partidului său alături de PSD în privința vinei, acuzându-l pe Nicușor Dan că și-a aliniat discursul cu cel al lui Grindeanu. Muraru a susținut că PNL a încercat constant o soluție și că responsabilitatea principală revine PSD, care a deținut Ministerul Muncii ani la rând fără să finalizeze reforma. La rândul său, ministrul interimar Dragoș Pîslaru a indicat direct PSD ca principal vinovat, explicând că proiectul tehnic pus pe masă avea un buget de 12,1 miliarde de lei, în timp ce pretențiile sindicale depășeau 27 de miliarde de lei, și a avertizat că România a scăpat la limită, în august, de o retrogradare a ratingului de țară.

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a adoptat o poziție diferită de ceilalți, afirmând că pierderea banilor europeni, deși serioasă, ar fi putut fi mai mică decât riscul adoptării în grabă a unui proiect prost, care ar fi dus la scăderea veniturilor unor angajați din sectorul public. El a cerut ca o variantă mai bună a legii să ajungă în Parlament tot în acest an, dar numai după un dialog real cu sindicatele și cu sectoarele afectate — educație, sănătate, cultură, protecția copilului și asistență socială — care au respins ultima variantă a proiectului.