Camera Deputaților respinge cererea de reexaminare a lui Nicușor Dan și permite construcția hidrocentralelor în arii protejate

Camera Deputaților a respins miercuri cererea de reexaminare formulată de președintele Nicușor Dan privind legea care permite scoaterea unor suprafețe din ariile naturale protejate pentru finalizarea unor amenajări hidroenergetice. Senatul respinsese aceeași cerere luni, iar Camera Deputaților a fost for decizional, astfel că proiectul se întoarce la șeful statului pentru promulgare în forma adoptată inițial de Parlament.

Legea modifică Ordonanța de urgență 57/2007 și permite autorității centrale pentru protecția mediului să modifice, la cererea beneficiarului, limitele unei arii protejate, scoțând din perimetrul acesteia terenurile pe care fuseseră aprobate, înainte de 29 iunie 2007, prin hotărâre de guvern sau decret, investiții hidroenergetice aflate în execuție sau deja începute. Modificarea limitelor se va face obligatoriu în 60 de zile de la solicitare, prin ordin al autorității de mediu. Noile limite trebuie trasate astfel încât perimetrul amenajării hidroenergetice — inclusiv drumurile de acces și rețelele aferente — să rămână în afara ariei protejate, cu o zonă tampon de minimum 100 de metri față de aceasta. Legea exceptează de la evaluarea de impact asupra mediului proiectele de apărare, securitate națională și situații de urgență, precum și cele desemnate de CSAT, și scutește de aceleași reglementări lucrările de mentenanță, retehnologizare sau modernizare ale capacităților energetice existente din arii protejate.

Sunt vizate zece proiecte hidroenergetice aflate în patrimoniul Hidroelectrica, cu o putere cumulată de circa 700 MW — printre care Livezeni-Bumbești, Cerna-Belareca, Cerna-Motru-Tismana etapa a II-a, Cornetu-Avrig, Cosmăști-Movileni, Islaz, Pașcani, Surduc-Siriu și Răstolița — construcția lor începând în perioada comunistă sau înainte de aderarea României la Uniunea Europeană, dar fiind blocată de reglementările de mediu. Gradul de realizare variază, de la 89% la Răstolița și Livezeni-Bumbești, la 90% la Cerna-Motru-Tismana și până la 98% la altele, potrivit ministrului energiei Bogdan Ivan, care a susținut că analizarea acestor proiecte ar fi permis evitarea a 15% din importurile de energie în ultimii doi ani, statul investind deja peste 12 miliarde de lei.

Legea, susținută de PSD, a fost contestată de organizații de mediu care avertizează că sunt afectate 27 de parcuri naționale, fiind atacată fără succes la Curtea Constituțională și apoi retrimisă spre reexaminare de Nicușor Dan, care a cerut clarificarea unor noțiuni precum „beneficiar”, un mecanism explicit de coordonare cu autoritățile de mediu pentru aplicarea directivelor europene privind păsările și evaluarea impactului, distincția între ariile de interes național și comunitar, și o delimitare mai clară a exceptărilor pentru mentenanță și modernizare. Deputatul USR Marius-Nicolae Alecsandru a contestat utilitatea proiectelor, afirmând că puterea reală cumulată a obiectivelor vizate ar fi de aproximativ 33 MW, adică circa 0,5% din necesarul României, mult sub estimările inițiale de proiectare. În aceeași ședință, Camera Deputaților a eliminat și articolul din Codul Administrativ care ar fi trimis în incompatibilitate mii de consilieri locali și județeni angajați ca personal contractual la stat.