Rezumatul zilei — 23 august 2026

Federația „Solidaritatea Sanitară” a trimis duminică, prin SMS și e-mail, o consultare către aproximativ 60.000 de angajați din sistemul public de sănătate, care sunt întrebați, după ce își compară veniturile într-un calculator actualizat cu varianta din 20 august a proiectului, dacă legea salarizării bugetarilor trebuie acceptată sau respinsă. La câteva ore de la lansare răspunseseră peste 800 de oameni, dintre care peste trei sferturi spuneau că ar avea creșteri salariale, iar aproape 58% că proiectul ar trebui acceptat; rezultatele vor fi trimise tuturor partidelor, iar federația își stabilește poziția oficială abia după centralizare. Proiectul pornește de la o valoare de referință de 4.000 de lei înmulțită cu coeficientul fiecărei funcții, limitează sporurile la 20% din suma salariilor de bază și ar intra în vigoare la 1 decembrie 2026, cu sporuri de 40%–55% pentru ATI, UPU, medicină legală sau radiologie intervențională și de până la 50% pentru oncologie, psihiatrie, ambulanță sau blocuri operatorii. Federația cere corectarea textului, între altele un plafon de 30% pentru sporuri în unitățile Ministerului Sănătății, în timp ce federația SANITAS a cerut partidelor să respingă legea și avertizează că suspendarea grevei nu înseamnă încheierea conflictului de muncă. Legea este jalon în PNRR și ar trebui adoptată până la 31 august, altfel România pierde 770 de milioane de euro, însă deocamdată doar PNL a decis să o voteze, iar UDMR își condiționează votul de eliminarea plafonului de 8.000 de lei.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, într-o întâlnire cu jurnaliștii, că organizarea de alegeri prezidențiale sau parlamentare cât timp durează războiul ar fi un „tsunami” care ar „fractura Ucraina” și ar putea duce la distrugerea țării, adâncind ruptura dintre societate și militarii de pe front. El a spus că un vot este imposibil câtă vreme Vladimir Putin nu ia în calcul o încetare a focului și că, acum un an, când a fost presat de parteneri occidentali să organizeze alegeri, niciunul nu a putut propune soluții concrete pentru participarea militarilor, a oamenilor din zonele bombardate și a milioanelor de refugiați. Discuția vine după ce Mihailo Fedorov, fostul ministru al Apărării demis la jumătatea lui iulie — decizie urmată de manifestații cu mii de participanți —, a cerut printr-un mesaj video „restaurarea unui proces democratic” și a acuzat o „criză sistemică de guvernare” generată de corupție. Zelenski a explicat că Fedorov intrase într-un conflict grav cu comandantul suprem Oleksandr Sîrski și propusese demiterea amândurora, variantă pe care a refuzat-o. Legea marțială, în vigoare din februarie 2022, interzice alegerile, iar un sondaj KIIS din iulie-august arată că doar 15% dintre ucraineni cred că un scrutin ar putea avea loc înainte de finalul războiului.

Debitul Dunării la intrarea în țară, la Baziaș, rămâne trei zile la 1.300 mc/s și va crește la 1.550 mc/s spre sfârșitul săptămânii viitoare, potrivit prognozei Institutului Național de Hidrologie pentru 22–29 august, în continuare mult sub media multianuală a lunii august, de 3.900 mc/s. Pentru centrala nucleară de la Cernavodă, unde ambele unități au fost oprite din cauza nivelului critic al apei, Comitetul Național pentru Situații de Urgență a aprobat dragarea Dunării în zona centralei și eliberări suplimentare de apă din acumulările de pe Olt. În Ungaria, centrala de la Paks, oprită parțial din aceeași cauză, produce acum circa 800 MW după reconectarea a patru din cele opt turbine și repornirea reactorului 3 sâmbătă seara, iar premierul Péter Magyar spune că vrea să ajungă la capacitatea maximă de 2.000 MW până miercuri. Autoritățile ungare au scufundat două barje lângă Paks pentru a împinge apă spre canalul de răcire, însă Magyar avertizează că debitul ar putea scădea din nou în aproximativ o săptămână dacă nu plouă în bazinul Dunării.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat duminică că regimul de la Kiev a deschis „cutia Pandorei” prin atacurile asupra unor obiective economice din Rusia și că Moscova va riposta lovind „cele mai sensibile sectoare economice” ale Ucrainei. El a spus că Rusia a răspuns deja, inclusiv asupra infrastructurii folosite pentru exporturile de cereale prin Marea Neagră, și a susținut că, deși exporturile agricole ucrainene pot fi puse în pericol, nu va exista o penurie globală de alimente, fiindcă Rusia poate acoperi diferența. Represaliile vin după intensificarea, în această vară, a atacurilor cu drone ucrainene asupra unor ținte economice rusești. Putin a mai spus că Rusia rămâne deschisă discuțiilor de pace, dar doar pe baza „realităților de pe teren”, respingând propunerile pe care le consideră „exotice”, și a promis că Rusia va câștiga războiul.

Compania Națională Aeroporturi București vrea să cumpere sisteme integrate de detectare, identificare, urmărire și neutralizare a dronelor pentru aeroporturile Henri Coandă Otopeni și Aurel Vlaicu Băneasa, care să supravegheze permanent spațiul aerian din apropiere, zi și noapte și pe orice vreme, și să permită atât neutralizarea non-cinetică, cât și cea cinetică. Compania a publicat pe e-licitatie.ro o consultare de piață pentru a estima costurile de instruire, întreținere și reparații pe perioada de garanție de 24 de luni și pe încă 24 de luni după, cu termen de depunere a propunerilor la 19 septembrie 2026; bugetul proiectului va fi stabilit după analiza ofertelor, care sunt neangajante. Achiziția va fi plătită exclusiv din banii proprii ai companiei și vine pe fondul creșterii incidentelor cu drone în Europa, România având deja un sistem antidronă la Autoritatea Aeronautică Civilă Română, cumpărat în 2025.

Volodimir Zelenski a anunțat duminică că Ucraina cere Uniunii Europene 30 de miliarde de euro pentru apărare, în condițiile unui deficit de 27 de miliarde de dolari în bugetul militar, din care circa 20 de miliarde sunt necesare pentru soldele militarilor și despăgubirile familiilor celor uciși; mai are nevoie de 8–10 miliarde de dolari în avans pentru începutul lui 2027 și de bani pentru producția de drone. Fondurile depind de adoptarea unor legi la Kiev, iar Zelenski spune că lucrează pe această temă cu Franța și Germania, peste împrumutul european de 90 de miliarde de euro deja lansat, din care 60 de miliarde merg spre achiziții militare. Președintele francez Emmanuel Macron a confirmat sâmbătă, după o convorbire de aproape două ore cu Zelenski, că Franța va livra rachete interceptoare într-un nou pachet de sprijin, va acorda licențe pentru producția de rachete în Ucraina și va ajuta Kievul să obțină sisteme Patriot de la alți parteneri, cei doi discutând și despre reuniunea Coaliției celor dispuși de luni, 24 august. Zelenski a avertizat totodată că Rusia ar putea recruta circa 300.000 de soldați după alegerile parlamentare din 18–20 septembrie și încă alte câteva sute de mii în 2027, până la 500.000 de militari, și că Moscova nu renunță la cucerirea întregii regiuni Donețk. Ucraina se așteaptă la 264 de rachete interceptoare în 2026, față de 364 în 2025, deși forțele aeriene au cerut 360 pentru sezonul de iarnă, și are acorduri cu Germania pentru aproximativ 600 de rachete PAC-2 și PAC-3 până în 2028.

Ministerul Apărării Naționale a anunțat duminică dimineață că a fost sesizat, printr-un apel la 112, despre un obiect care plutea în Marea Neagră în zona Costinești, județul Constanța. Un elicopter Puma Naval al Forțelor Navale Române a fost trimis în zonă împreună cu mijloace ale Ministerului Afacerilor Interne, iar o echipă de scafandri de luptă EOD a identificat corpul unei drone de tip Gerbera. Evaluarea pirotehnică a arătat că obiectul nu avea încărcătură explozivă, iar drona a fost preluată de Garda de Coastă.

Statele Unite au impus sâmbătă tarife de 50% pe produse canadiene în valoare de aproximativ 20 de miliarde de dolari — oțel, lactate, ciment, vin, mobilă, îmbrăcăminte, echipament de hochei —, care reprezintă 5,5% din exporturile Canadei către piața americană și nu sunt protejate de acordul comercial USMCA. Premierul Mark Carney a anunțat că Ottawa va răspunde de la 8 septembrie cu suprataxe „dolar pentru dolar” pe oțel, lactate, electrocasnice, echipamente agricole, hârtie, celuloză și electronice, spunând că țara sa este „în război” comercial cu Statele Unite, că administrația Trump „a calculat greșit” hotărârea canadienilor și că propunerile americane de ultim moment erau „neeconomice” și „nedrepte”. Negocierile s-au blocat vineri seara, iar reprezentantul comercial american Jamieson Greer a spus că Washingtonul a oferit condiții favorabile și că nu sunt planificate noi runde de discuții. Carney pregătește și un pachet de sprijin pentru firmele afectate, care va fi detaliat în zilele următoare și ar putea fi menținut mai mulți ani, într-o economie în care circa 70% din exporturi merg spre Statele Unite; potrivit lui Dan Kelly, 40% dintre micii exportatori canadieni vor fi loviți direct.

Senatul și Camera Deputaților au fost convocate în sesiune extraordinară între 24 și 26 august, în ultima săptămână de implementare a Planului Național de Redresare și Reziliență, care se încheie pe 31 august. Senatul are pe ordinea de zi Legea hidrogenului, trecută explicit pe lista reformelor restante, Camera Deputaților reexaminează luni Legea integrității — după decizia Curții Constituționale nr. 883 din 17 august, care obligă la modificarea prevederii despre publicarea declarațiilor de avere ale persoanelor aflate în relații asemănătoare celor dintre soți — iar tot săptămâna aceasta intră la vot și Legea biodiversității. Cererea de plată nr. 5, depusă pe 15 august, valorează 2,84 miliarde de euro și conține 75 de ținte și jaloane, iar prin ea România ajunge la 78% absorbție pe granturi, potrivit ministrului interimar Dragoș Pîslaru. Pe agendă se mai află două inițiative care propun amânarea cu doi, respectiv patru ani a dublului examen de la finalul gimnaziului.

Un elicopter Black Hawk al Inspectoratului General de Aviație al Ministerului Afacerilor Interne a intervenit duminică în Marea Neagră pentru a evacua o persoană aflată pe o navă în perimetrul Neptun Deep, la aproximativ 83 de mile marine de țărm. Omul acuza o stare de rău, iar echipajul a aterizat pe platforma navei și l-a preluat. Pacientul a fost dus la spital pentru investigații, după ce Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Dobrogea” fusese anunțat de Centrul de Coordonare a Operațiunilor de Salvare Maritimă.

Cei 69 de pompieri români trimiși sâmbătă în Serbia, împreună cu 15 mijloace tehnice și un elicopter Black Hawk al Ministerului Afacerilor Interne, au intrat duminică în operațiuni și au format două sectoare de intervenție, în localitățile Kajtasovo și Grebenac, unde lucrează alături de pompierii sârbi la localizarea și stingerea focarelor de la nivelul litierei pădurii. Elicopterul a intervenit sâmbătă de șapte ori, aruncând 17,5 tone de apă, și a continuat duminică lansările cu sistemul Bambi Bucket asupra focarelor și a zonelor cu risc de extindere. Înainte de intervenție, echipele române s-au coordonat cu administrația din Bela Crkva și cu șeful Sectorului pentru Situații de Urgență din Serbia și au făcut recunoașteri pentru căile de acces și sursele de apă. Misiunea, prima internațională a elicopterului Black Hawk S-70M RescEU, a pornit de la o solicitare a Serbiei prin Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii Europene, iar ministrul sârb de Externe, Marko Djurici, a mulțumit României pentru sprijin.

Lando Norris (McLaren) a câștigat duminică Marele Premiu al Țărilor de Jos, la Zandvoort, pornind din pole position și obținând a doua victorie consecutivă din sezonul 2026, după cea din Ungaria de la finalul lui iulie. Pe locul doi a terminat Kimi Antonelli (Mercedes), la 11,5 secunde, urmat de coechipierul său George Russell. Cursa a fost întreruptă 35 de minute din cauza accidentului violent al lui Max Verstappen în primul tur, în urma căruia olandezul a abandonat. Antonelli rămâne lider în campionat, cu 242 de puncte.

Mohsen Rezaei, secretar al Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, a avertizat sâmbătă, la televiziunea de stat, că orice țară care participă la restricțiile economice împotriva Teheranului va fi tratată ca inamică și va suferi consecințe economice. El a amenințat că, dacă Statele Unite impun noi sancțiuni, Iranul va lovi companii petroliere și economice americane din regiune și din alte părți ale lumii, precizând că până acum nu a atacat niciun interes economic american, dar că lucrurile se pot schimba, iar un eventual act al lui Donald Trump ar primi o replică „ca un cutremur”. Declarațiile vin înaintea conferinței de presă pe care secretarul Trezoreriei americane, Scott Bessent, o susține luni despre intensificarea presiunii pe Teheran, după ce a promis prăbușirea regimului iranian. Washingtonul a cerut altor guverne, în special Chinei, să se alăture izolării economice a Iranului; Beijingul a criticat inițiativa, iar Emiratele Arabe Unite au suspendat marți, până la noi ordine, schimburile comerciale și tranzacțiile financiare cu Iranul.

Administrația Națională de Meteorologie a actualizat duminică avertizările. Codul galben de caniculă ține până luni dimineață în Oltenia, în vestul, centrul și sudul Munteniei și local în Dobrogea continentală, cu maxime de 35–37 de grade, indice temperatură-umezeală la pragul critic de 80 de unități și noapte tropicală. Duminică, între orele 13:00 și 22:00, este în vigoare un cod galben de instabilitate atmosferică în zona de munte a județelor Argeș, Dâmbovița, Prahova și Buzău, cu ploi torențiale și vijelii, iar luni caniculă revine în sudul Banatului, sudul și vestul Olteniei și sudul Munteniei.

Deputatul George Simion a ajuns vineri în Statele Unite pentru o vizită de cinci zile la comunitățile de români, cu opriri în Chicago, Cleveland, Reading și Las Vegas. La Chicago a fost invitat de preotul Bisericii Sfântul Andrei să vorbească la festivalul comunității și a spus că unirea dintre România și Republica Moldova este deja făcută la acea biserică — lăcaș care aparține Mitropoliei Moldovei, aflată sub jurisdicția Patriarhiei Moscovei. A mai participat la festivalul Catedralei românești din Cleveland și la un târg tradițional în Pennsylvania, unde trăiesc aproximativ 16.600 de români.

Fostul ministru al Energiei Bogdan Ivan (PSD) a susținut duminică că reducerea accizei cu 20% ar fi trebuit să ieftinească motorina cu circa 70 de bani pe litru, dar prețul la pompă a urcat din nou peste 10,20–10,40 lei pe litru, iar mai mult de jumătate din ajutorul statului a fost absorbit de majorările companiilor petroliere. El i-a cerut premierului interimar Ilie Bolojan să trimită de urgență pe teren Consiliul Concurenței, ANPC și ANAF, spunând că fără reducerea accizei prețul ar fi trecut acum de 11 lei pe litru. Bolojan a răspuns că guvernul nu poate controla lucruri care nu țin de el și a arătat că scumpirea combustibilului se vede în inflație, iar ministrul Energiei, Alexandru Nazare, spusese pe 13 august că măsura pe acciză este temporară și că prețul a crescut din cauza unei majorări de peste 34% a cotațiilor Platts la motorină în a doua jumătate a lui august.

Ministerul Educației publică luni, 24 august, până la ora 12:00, rezultatele finale ale sesiunii de toamnă a bacalaureatului 2026, după soluționarea contestațiilor depuse la notele anunțate marți, 18 august. Notele pot fi văzute pe bacalaureat.edu.ro, în format anonimizat, pe baza codurilor individuale primite de candidați la prima probă. Pentru promovare este nevoie de minimum nota 5 la fiecare probă scrisă și de o medie de cel puțin 6, iar absolvenții care trec examenul se pot înscrie la universitățile care mai au locuri libere, cu termene și criterii diferite de la o instituție la alta.

Polițiștii din Capitală au încercat sâmbătă seara să oprească un tânăr de 17 ani care conducea o motocicletă neînmatriculată, fără permis, pe străzi din Sectorul 2, dar acesta nu s-a supus semnalelor și a continuat să circule. În timpul urmăririi, la intersecția străzilor Izvorul Muntelui și Gureni, motocicleta a acroșat o autospecială de poliție care participa la urmărire, iar adolescentul a fost imobilizat după ce a încercat să fugă. Ambii conducători au fost testați cu etilotestul și cu DrugTest, cu rezultate negative, minorul a ajuns la spital, iar Brigada Rutieră a anunțat duminică după-amiază că cercetările continuă sub supravegherea parchetului.

Europarlamentarul Eugen Tomac a anunțat pe 23 august, la 87 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, că va iniția o rezoluție în Parlamentul European prin care foametea organizată în Basarabia în 1946–1947 și responsabilitatea regimului sovietic pentru ea să fie recunoscute la nivel european. El a descris pactul drept o „înțelegere criminală între Hitler și Stalin care a distrus destinul a peste trei milioane de cetățeni români” și a amintit că foametea a ucis peste 130.000 de foști cetățeni români. Tomac a cerut și Parlamentului României să condamne pactul și crimele împotriva umanității comise prin deportări și prin anii de foamete.

O centrală electrică de mici dimensiuni din Marea Britanie a fost scoasă complet din funcțiune timp de patru zile în urma unui atac cibernetic atribuit unor hackeri afiliați regimului de la Teheran, angajații lucrând patru zile pentru a repune sistemele în funcțiune. Guvernul britanic a refuzat să spună numele și locația instalației, invocând securitatea națională, și a subliniat că sistemul energetic național nu a fost pus în pericol. Incidentul, raportat luna trecută Centrului Național de Securitate Cibernetică, este primul caz în care hackeri iranieni reușesc să oprească o astfel de centrală pe teritoriul britanic. Guvernul de la Londra a organizat sesiuni de informare cu directorii companiilor energetice și le-a trimis instrucțiuni pentru întărirea protecției, într-un context în care Iranului i se atribuie și breșe în infrastructura de apă din 12 state americane.

Ambasadorul Rusiei în Marea Britanie, Andrei Kelin, și-a încheiat misiunea pe 21 iulie, iar Moscova nu a propus până acum un succesor, misiunea diplomatică fiind condusă temporar de un însărcinat cu afaceri. Un purtător de cuvânt al ambasadei ruse a acuzat guvernul britanic că a ales „calea confruntării” prin sprijinul acordat Ucrainei și a spus că relațiile s-au deteriorat „la un nivel fără precedent” din inițiativa Londrei. Retragerea coincide cu întreruperea comunicărilor militare pe canale neoficiale între cele două țări, după amenințările venite pe 18 august dinspre ambasada rusă în legătură cu dronele britanice folosite de Ucraina în atacuri pe teritoriul rus — o ruptură pe care surse din apărarea britanică o consideră „extrem de îngrijorătoare”. Ministerul britanic de Externe a reafirmat că Regatul Unit rămâne alături de Ucraina și că își păstrează ambasadorul la Moscova pentru a menține canalele de comunicare.

Datoria totală a administrației publice a urcat în mai 2026 la 1.194 miliarde de lei, adică 61,4% din PIB, față de 60,2% în aprilie. Componenta externă a ajuns la 599,9 miliarde de lei, sau 30,8% din PIB, cu o creștere lunară de circa 7,1 miliarde de lei, iar 78,5% din ea — 471 de miliarde de lei — este reprezentată de titluri de stat. Datoria internă a crescut la 594,1 miliarde de lei, tot 30,5% din PIB, față de 29,7% în luna anterioară. Pe monede, statul avea de rambursat echivalentul a 537,3 miliarde de lei în euro, 124,3 miliarde în dolari și 529,4 miliarde în lei.