Rezumatul zilei — 22 august 2026

Comitetul Național pentru Situații de Urgență a aprobat vineri, 21 august, un nou set de măsuri de urgență pentru a aduce apă la sistemele de răcire ale centralei nucleare de la Cernavodă, unde ambele reactoare sunt oprite. Principala lucrare este un dig transversal (epiu) pe cursul Dunării Vechi, construit de Apele Române, care va devia o parte din apă spre canalul Dunăre–Marea Neagră și spre priza centralei, în paralel cu dragarea de urgență a albiei; Ministerul Apărării sprijină cu măsurători hidrografice și scafandri militari, misiuni reluate sâmbătă. Tot de sâmbătă, Ministerul Energiei și Hidroelectrica eliberează suplimentar 50 de metri cubi pe secundă din acumulările de pe Olt, timp de cinci zile, iar Departamentul pentru Situații de Urgență pregătește pompe de mare capacitate. Debitul Dunării la Baziaș a scăzut la circa 1.300 de metri cubi pe secundă, față de 3.900 cât e normal în această perioadă; România e în stare de alertă energetică din 1 august, când s-a oprit primul reactor, al doilea fiind oprit pe 13 august, iar intervenția militară de la începutul lunii, cu detonarea unei stânci și scufundarea a patru barje, a prelungit funcționarea reactorului 2 doar cu câteva zile și e considerată un eșec.

Fragmentele de dronă semnalate sâmbătă dimineață pe plaja Tuzla, județul Constanța, conțineau o încărcătură explozivă, a confirmat Ministerul Apărării Naționale. Alerta a pornit la ora 09:58, după ce un pilot al unei companii aeriene de la Aeroportul Internațional Tuzla a văzut un obiect plutind aproape de țărm și a sunat la 112; o echipă de scafandri de luptă EOD din Forțele Navale Române a evaluat resturile și a neutralizat încărcătura printr-o detonare controlată. Primele verificări arată că drona era de fabricație ucraineană, iar ancheta a fost preluată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța, care trebuie să stabilească cum a ajuns aparatul pe litoralul românesc. Cu o zi înainte fuseseră semnalate alte trei resturi de drone pe litoral, la Năvodari, Tuzla și Mangalia.

Un incendiu de mici dimensiuni a izbucnit sâmbătă dimineață, în jurul orei 06:00, într-un salon de la etajul al treilea al Institutului Clinic Fundeni din București, în Secția Chirurgie 2, și a umplut secția de fum. A fost activat Planul Roșu de Intervenție, iar 37 de pacienți au fost evacuați preventiv și mutați temporar în altă secție; personalul medical scosese deja pacientul din salon și folosise extinctoarele înainte de sosirea pompierilor, iar la fața locului au ajuns 15 autospeciale de stingere și șase echipaje SMURD. Nu au existat victime, iar conducerea institutului a anunțat că Secția Chirurgie 2 funcționează din nou normal și că pacienții au fost readuși în saloane. Potrivit primelor informații, focul ar fi fost pus intenționat de o pacientă de 52 de ani, transplantată hepatic cu zece zile în urmă, care ar fi dat foc saltelei și a fost transferată la psihiatrie; cauza exactă urmează să fie stabilită de anchetatori. Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, a confirmat că focul a fost într-un singur salon, dar fumul a cuprins toată secția.

Cartel ALFA, CNSLR-Frăția, CSDR, Meridian și Blocul Național Sindical au cerut sâmbătă, printr-un comunicat comun, retragerea imediată a proiectului Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice și reluarea reformei de la zero, susținând că textul actual produce „o nouă sursă de inechități, discriminări și tensiuni sociale" pentru peste un milion de bugetari. Nemulțumirile principale sunt scăderea valorii de referință de la 4.100 la 4.000 de lei, aplicabilă de la 1 decembrie 2026, și plafonarea sporurilor la 20% din cheltuielile salariale, măsură care, spun ei, poate anula drepturi recunoscute prin lege în sănătate sau asistență socială. Sindicatele reclamă și procedura: proiectul le-ar fi fost trimis târziu, cu un termen simbolic pentru observații, iar un guvern demis nu ar putea decide viitorul sistemului de salarizare. Proiectul e analizat acum de partidele parlamentare — doar PNL l-a susținut clar —, liderii fostei coaliții urmează să se reîntâlnească la Cotroceni la începutul săptămânii, iar legea este jalon în PNRR, de care depind peste 770 de milioane de euro, cu termen de adoptare în mai puțin de zece zile.

Președintele american Donald Trump a declarat vineri seara, la un miting în Carolina de Sud, că, în acest moment, consideră Strâmtoarea Ormuz „un teritoriu american" și că vrea să o declare oficial ca atare după încheierea războiului cu Iranul, după ce publicase deja o hartă cu strâmtoarea marcată drept teritoriu al SUA. Administrația sa pregătește cele mai dure sancțiuni financiare din istoria americană împotriva Teheranului, pe care secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, urmează să le detalieze luni, iar Trump a avertizat că orice țară care ajută Iranul va suporta consecințe economice. În paralel, armata americană operează un coridor naval prin sudul strâmtorii, pe lângă coasta Omanului, pe unde trec zilnic 15-20 de petroliere și circa 10 milioane de barili de petrol, jumătate din volumul dinaintea războiului; în ultima săptămână au fost doborâte opt drone și două rachete iraniene, iar CENTCOM a redirecționat 68 de nave comerciale. Iranul a respins afirmațiile — ministrul adjunct de externe Kazem Gharibabadi le-a numit „iluzii", iar diplomația de la Teheran acuză un „război economic" contrar dreptului internațional. Conflictul, început pe 28 februarie 2026, se apropie de șase luni, iar memorandumul de încetare a focului semnat la Islamabad a expirat pe 17 august fără prelungire.

Ministerul Afacerilor Externe a transmis o atenționare pentru românii care se află sau intenționează să călătorească în Comunitatea Autonomă Valenciană din Spania, unde autoritățile locale au instituit cod roșu de risc de incendii de vegetație. În acest moment arde un incendiu de vegetație în localitatea Segorbe, din provincia Castellón. MAE recomandă evitarea zonelor cu incendii în desfășurare sau cu risc iminent și respectarea strictă a instrucțiunilor autorităților spaniole. Pentru situații de urgență, românii pot suna la telefonul Consulatului General al României la Valencia, +34 677 842 467.

Statele Unite au început să aplice, de sâmbătă la miezul nopții, taxe vamale de 50% pentru produse canadiene în valoare de circa 20 de miliarde de dolari (premierul Mark Carney a vorbit de aproximativ 28 de miliarde), după eșecul negocierilor pentru un nou acord comercial. Măsura se aplică indiferent de tratamentul preferențial prevăzut în acordul comercial dintre SUA, Mexic și Canada și atinge în jur de 5% din exporturile canadiene anuale către piața americană, printre produsele vizate fiind și crosele de hochei. Carney a suspendat negocierile și și-a rechemat negociatorii la Ottawa, acuzând partea americană că a venit în ultimul moment cu cerințe „nedrepte" și „neeconomice", și a promis o ripostă „dolar cu dolar"; guvernul canadian va anunța în zilele următoare sprijin pentru lucrătorii și firmele afectate. Partea americană dă o altă versiune: reprezentantul pentru comerț Jamieson Greer susține că Ottawa a refuzat să semneze acordul convenit la începutul săptămânii și a cerut concesii suplimentare la oțel, aluminiu, automobile și cherestea. Nu sunt programate noi runde de discuții.

Curtea Constituțională a publicat vineri seară motivarea, în circa 65 de pagini, a deciziei prin care a validat prevederea din noua Lege a integrității potrivit căreia aleșii locali și demnitarii cu incompatibilități sau conflicte de interese constatate definitiv își pierd funcția la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Curtea argumentează că nu e o sancțiune aplicată retroactiv persoanei, ci o încetare de drept a unui mandat „viciat", legea nouă aplicându-se și efectelor viitoare ale unor raporturi juridice începute în trecut; trei judecători — Simina Tănăsescu, Laura-Iuliana Scântei și Dacian Dragoș — au făcut opinie separată, vorbind despre o „încălcare flagrantă a principiului neretroactivității legilor". Prin aceeași decizie, CCR a desființat mecanismul prin care Parlamentul urma să publice averile demnitarilor ca „declarații de interese financiare" și a declarat neconstituțională sintagma „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți". Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, al cărui conflict de interese a rămas definitiv la Înalta Curte pe 18 iunie, intră în prima categorie și își pierde mandatul; el a scris pe Facebook că „sancțiunea nu mi se aplică mie, ci mandatului meu" și a anunțat că se adresează Curții Europene a Drepturilor Omului. Legea revine săptămâna viitoare în Parlament pentru eliminarea prevederilor neconstituționale și trebuie promulgată până la 31 august, fiind jalon din PNRR pentru o tranșă de 770 de milioane de euro.

Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor a emis sâmbătă, 22 august, două atenționări de Cod portocaliu de inundații pentru râuri din județele Vâlcea și Argeș, valabile până la miezul nopții. În Vâlcea sunt așteptate scurgeri importante pe versanți, torenți și pâraie și depășiri ale cotelor de inundație pe râurile din bazinul Lotru. În Argeș, hidrologii avertizează asupra unor viituri rapide și creșteri de debite pe râurile din bazinul Râul Doamnei și în amonte de Bahna Rusului, cu risc de inundații locale.

Statele NATO de pe flancul estic pregătesc o ofertă prin care ar suporta o parte mai mare din cheltuielile cu trupele americane staționate pe teritoriul lor, ca să descurajeze administrația Trump să-și reducă prezența militară în regiune. Propunerea va fi prezentată la reuniunea alianței de la Bruxelles, pe 27 august, la care participă subsecretarul american al Apărării pentru Politică, Elbridge Colby. România este inclusă în evaluarea de șase luni a prezenței americane în Europa, care se încheie până în decembrie, iar consilierul prezidențial Marius Lazurcă a fost în SUA acum trei săptămâni pentru a pleda menținerea trupelor; potrivit informațiilor disponibile, americanii au retras deja circa 1.000 de militari din România. Administrația Trump a trimis aliaților un chestionar cu termen 28 august, care evaluează inclusiv sprijinul pentru politicile sale și regulile privind bazele militare, iar Pentagonul a anunțat retragerea a 5.000 de militari din Germania și reducerea mijloacelor alocate apărării aliaților. În paralel, Trump a promis trupe suplimentare în Polonia, invocând alegerea lui Karol Nawrocki ca președinte.

Elicopterul Black Hawk S-70M din rezerva europeană rescEU, aflat în dotarea Inspectoratului General de Aviație al MAI, a aterizat sâmbătă în Serbia și urmează să fie integrat în dispozitivul de stingere a incendiilor de vegetație, în prima misiune internațională a aeronavei; în paralel, modulul terestru format din 69 de pompieri din nouă județe și 15 mijloace tehnice a plecat pe cale rutieră. Intervenția este programată să dureze 10 zile și are o componentă aeriană, pentru zonele greu accesibile, și una terestră, alături de forțele sârbe. Incendiile afectează mai ales Rezervația Naturală Deliblatska, unde au ars peste 3.500 de hectare, iar Belgradul a cerut ajutor prin Mecanismul de Protecție Civilă al UE, după ce solicitase încă din 6 august o aeronavă Iliușin-76 Rusiei, care a intervenit abia joi; Comisia Europeană a cerut direct României elicopterul, iar CNSU a aprobat asistența cu titlu gratuit. Fumul rămâne vizibil în vestul României: Prefectura Timiș a anunțat că norul persistă și sâmbătă peste Timișoara, iar Direcția Județeană de Mediu spune că nu au fost depășite valorile limită ale calității aerului, deși unii poluanți au crescut. MAE recomandă românilor aflați în Serbia să evite zonele afectate, printre care Grebenac, Bela Crkva, Kajtasovo și Kladovo.

Vaticanul va construi o centrală de energie regenerabilă de aproximativ 100 de milioane de euro, care combină producția de energie solară cu agricultura, pe domeniul Santa Maria di Galeria, o proprietate de 450 de hectare de la marginea de nord-vest a Romei. Instalația va avea o capacitate de 80-90 de megawați, iar panourile fotovoltaice vor acoperi circa 200 de hectare, ceea ce o va face una dintre cele mai mari centrale de acest tip din Italia. Proiectul a fost lansat oficial la începutul lunii august de comisia mixtă italo-vaticană, lucrările vor fi scoase la licitație în următoarele săptămâni, iar finalizarea ar putea dura între 18 și 24 de luni, cu tot cu autorizări. Energia va alimenta instituțiile Sfântului Scaun, inclusiv spitalul Bambino Gesù din Roma, surplusul urmând să fie pus la dispoziția Italiei; proiectul a fost o prioritate a Papei Francisc și a fost aprobat de Papa Leon al XIV-lea.

Pentagonul i-a concediat vineri pe Erik Slavin, redactor-șef al publicației Stars and Stripes, pe editorul Max Lederer și pe corespondenta din Orientul Mijlociu Lara Korte, invocând „insubordonarea". Slavin a declarat pentru CBS News că motivul real este că a spus într-un interviu că cenzurarea știrilor destinate militarilor ar fi o linie roșie și că publicația trebuie să rămână independentă editorial, așa cum prevăd legea și politicile Pentagonului; Korte a răspuns că lucrează pentru Stars and Stripes, nu pentru Pentagon sau vreo administrație, iar Lederer a fost anunțat că e demis la trei zile după ce își anunțase retragerea. Cei trei au cinci zile la dispoziție ca să conteste decizia. Concedierile au venit la scurt timp după un reportaj despre condițiile grele de la bordul portavionului USS Abraham Lincoln și după o serie de măsuri restrictive: în ianuarie Pentagonul a abrogat reglementarea care garanta de zeci de ani independența editorială a ziarului, în martie i-a interzis să publice benzi desenate și articole preluate de la Associated Press, iar în aprilie a concediat-o pe responsabila internă cu supravegherea editorială. Publicația, care relatează despre armata americană încă din timpul Războiului Civil, are un buget anual de 29 de milioane de dolari, jumătate din bani venind de la contribuabili.

Președintele Curții Supreme a Statelor Unite, John Roberts, a suspendat vineri ordinul unui judecător federal care oprea construirea sălii de bal a Casei Albe pe durata procesului, chiar în ziua în care interdicția ar fi trebuit să intre în vigoare. Nu este o hotărâre definitivă asupra legalității proiectului, ci doar timp suplimentar pentru ca judecătorii să analizeze cererea depusă de administrație pe 14 august. Avocații Departamentului de Justiție au argumentat că sala este „vital necesară pentru securitatea națională", invocând tentativele de asasinat împotriva lui Donald Trump, inclusiv cea de la cina Asociației Corespondenților de la Casa Albă, din aprilie. Proiectul, evaluat la 400 de milioane de dolari și cu o suprafață de 8.360 de metri pătrați, a început în primăvară, iar lucrările la Aripa de Est sunt finalizate în proporție de 65%; Trump a scris pe Truth Social că se încadrează sub buget și e în avans față de termen.

Un bărbat de 62 de ani din comuna Gurasada, județul Hunedoara, a circulat vineri pe autostrada A1, în zona Ilia, cu o tricicletă, pe banda a doua și în sens opus traficului, între orele 14:24 și 15:04. A urcat pe autostradă la kilometrul 392 și a mers dinspre Ilia spre Sebeș, pe calea destinată sensului Sibiu-Arad. Polițiștii au intervenit după 19 apeluri la 112 primite în 40 de minute de la șoferi: un echipaj a încetinit controlat traficul de la circa 76 de kilometri distanță, iar altul s-a deplasat de la 60 de kilometri ca să-l intercepteze. Bărbatul a fost scos de pe carosabil fără să se producă vreun accident și a fost amendat cu 1.946,25 de lei.

Un centru comercial din Krivoi Rog, orașul natal al președintelui Volodimir Zelenski, a fost lovit vineri de drone rusești în două valuri, la aproximativ 30 de minute distanță; bilanțul este de cel puțin 16 morți și peste 130 de răniți, printre care copii, iar duminică dimineață alte nouă persoane, inclusiv doi copii, erau date dispărute. Zelenski a numit atacul „cinic", spunând că al doilea val a vizat deliberat echipele de salvare ajunse la fața locului, iar Uniunea Europeană l-a condamnat, șefa diplomației europene Kaja Kallas descriindu-l drept „teroare"; a reacționat și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. La o zi după atac, în urma unei convorbiri telefonice de aproape două ore cu Zelenski, președintele francez Emmanuel Macron a anunțat trimiterea de noi rachete interceptoare și sisteme de apărare aeriană, între care o primă serie de baterii SAMP/T de nouă generație și radare, precum și producția sub licență în Ucraina a bombelor AASM și a rachetelor Aster 30 și Scalp. Zelenski a spus că cei doi au convenit accelerarea livrărilor și că au discutat despre rachete pentru sistemele Patriot și despre finanțarea apărării ucrainene. Coaliția de Voință pentru Ucraina se reunește luni, coprezidată de Macron, Friedrich Merz și, pentru prima dată, de Andy Burnham.

Senatorul USR Cristian Ghinea a publicat sâmbătă o nouă postare pe Facebook în care i-a numit pe procurorii DIICOT „jeguri umane" și i-a acuzat că au răpit și maltratat persoane vulnerabile din azilele lui Viorel Pașca. El susține că ancheta nu privește trafic de persoane, ci o activitate socială, și că procurorii ar fi urmărit „show TV la televiziunile PSD" și lovirea imaginii premierului interimar Ilie Bolojan; într-o altă postare a scris „CSM-ule, lucrezi și în weekend?". Declarațiile vin la două zile după ce Consiliul Superior al Magistraturii i-a criticat public limbajul, iar Secția pentru procurori a apărat independența justiției, CSM sesizând Inspecția Judiciară pentru afirmațiile vulgare.

Un incendiu a izbucnit în noaptea de vineri spre sâmbătă, în jurul orei 00:25, la un complex de locuințe sociale din Săcălaz, județul Timiș, cuprinzând acoperișul clădirii cu un etaj pe aproximativ 400 de metri pătrați. O persoană a intrat în imobilul în flăcări, se presupune că pentru a-și salva câinele, a fost prinsă sub tavanul prăbușit și a fost găsită de pompieri cu leziuni incompatibile cu viața. Un bărbat cu arsuri grave la mâini și picioare a fost dus de urgență la spital, iar 17 persoane s-au autoevacuat înainte de sosirea pompierilor. Au intervenit 22 de pompieri cu patru autospeciale de stingere, o autoscară, o autocisternă și echipaje SMURD, iar polițiștii de la Investigații Criminale Timișoara fac cercetări sub coordonarea unui procuror pentru a stabili cauza.

Meghan Markle, ducesă de Sussex, se află în discuții pentru un rol în serialul Netflix „The Gentlemen", regizat de Guy Ritchie, potrivit unor publicații internaționale, între care Hollywood Reporter și BBC. Negocierile sunt într-un stadiu preliminar, nu există contract semnat și nici anunț oficial din partea Netflix sau a echipei de producție, iar rolul pe care l-ar juca nu se cunoaște; serialul nu a primit încă undă verde pentru un al treilea sezon. Informația apare pe fondul relatărilor că ducele și ducesa de Sussex s-ar muta din Statele Unite în Marea Britanie în septembrie. Într-un interviu din 2022, Meghan Markle spunea că o revenire la actorie este puțin probabilă.

Conducerea PNL a decis vineri, prin votul unanim al Biroului Politic Național, numirea a patru președinți interimari la organizațiile din București: Sanda Nicola la Sectorul 2, Dragoș Pîslaru la Sectorul 3, Oana Gheorghiu la Sectorul 4 și Andrei Badiu la Sectorul 5. Liderul PNL București, Ciprian Ciucu, a spus că noii președinți au cariere profesionale excepționale și că vor reconstrui filialele, iar președintele partidului, Ilie Bolojan, a prezentat schimbarea drept un semnal de deschidere către electoratul din Capitală. Pîslaru și Gheorghiu s-au înscris în partid înaintea Congresului extraordinar din 21 iunie, invalidat ulterior de instanță. În interiorul PNL, numirea lui Dragoș Pîslaru — ministru al Proiectelor Europene și interimar la Muncă — este privită critic din cauza blocajelor legate de reforma salarizării, iar unii membri vorbesc despre o „USR-izare" a partidului și despre marginalizarea liberalilor cu experiență.

La sfârșitul lunii iulie 2026, în România erau 4.677.789 de pensionari, cu 1.003 mai puțini decât în iunie, iar pensia medie era de 2.785 de lei, suma totală a drepturilor de pensie ridicându-se la 13,025 miliarde de lei. Cei mai mulți, 3.780.494 de persoane, s-au pensionat la limita de vârstă și primesc în medie 3.117 lei; 389.281 au pensie de invaliditate, cu o medie de 1.076 lei, 448.337 au pensie de urmaș (1.511 lei), iar 59.589 pensie anticipată (2.443 lei). Sute de mii de pensionari trăiesc cu venituri sub 1.000 de lei pe lună, cei mai afectați fiind foștii agricultori: 509.062 de persoane cu perioade lucrate în agricultură primesc în medie 711 lei, adică aproximativ un sfert din pensia medie națională, iar majoritatea sunt femei.

Șase state membre ale Uniunii Europene au cerut sâmbătă introducerea unei taxe la nivelul UE aplicate companiilor petroliere, ale căror profituri au crescut puternic din cauza războiului din Orientul Mijlociu, potrivit AFP, preluată de Agerpres. Solicitarea vine din partea miniștrilor de Finanțe ai celor șase țări.