Rezumatul zilei — 21 august 2026

Președintele Nicușor Dan va conduce delegația României la cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale a ONU, de la New York, și va susține pe 23 septembrie discursul național al țării, în segmentul la nivel înalt programat între 22 și 28 septembrie. În intervenție va vorbi despre reformarea ONU, despre contribuția României la pacea și securitatea internațională și va reafirma sprijinul pentru o ordine bazată pe reguli, în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei. În marja reuniunii va avea întâlniri bilaterale în care va promova candidatura fostului premier și comisar european Dacian Cioloș la conducerea Organizației Internaționale a Francofoniei, decizie care se ia la summitul din noiembrie 2026 de la Phnom Penh, unde mai concurează candidați din Republica Democrată Congo, Mauritania și Rwanda. Este prima participare personală a lui Nicușor Dan la Adunarea Generală, după ce în 2025 alesese să nu meargă.

Guvernul încearcă să adopte până la 31 august noua lege a salarizării din sectorul public, un jalon din PNRR de care depind circa 770 de milioane de euro, iar Parlamentul a fost convocat în sesiune extraordinară de luni până miercuri pentru a o vota. Ultima variantă, prezentată joi seară la Palatul Cotroceni de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, scade valoarea de referință de la 4.100 la 4.000 de lei și nu a primit acordul partidelor, decizia finală urmând să fie luată săptămâna viitoare; premierul interimar Ilie Bolojan a mandatat grupurile parlamentare ale PNL să susțină proiectul. Bolojan spune că legea nu crește salariile tuturor bugetarilor, ci corectează inechități și plafonează fondul de salarii la 7,9%-8,1% din PIB, adică maximum 11-12 miliarde de lei în plus anul viitor, față de 166 de miliarde cheltuite în 2026, și avertizează că depășirea acestui prag ar duce la scăderea ratingului de țară. Sindicatele resping textul: Sindicatul Național al Grefei Judiciare Dicasterial anunță grevă generală pe termen nelimitat în instanțe și parchete de la 1 septembrie, acuzând că grefierii au fost scoși din anexele cu sporuri, federația Ambulanța cere retragerea împărțirii personalului în două categorii de plată și amenință cu „acțiuni radicale”, iar SANITAS și alte federații anunță proteste. Proiectul aduce totuși majorări în educație și sănătate, cu sporuri de 40-55% pentru personalul din ATI, UPU și alte secții de risc.

O conductă principală de termoficare veche de 60 de ani s-a fisurat miercuri, 20 august, pe Magistrala Berceni, iar apa fierbinte de peste 90 de grade a inundat galeriile de lângă CET Progresul, în zona străzilor Stupilor și Turnu Măgurele. Primăria Capitalei anunță că Sectorul 4 va fi afectat în proporție de 90% timp de patru zile, între 22 și 25 august, pentru că nu există o soluție alternativă de alimentare a zonei. De sâmbătă, CET Progresul se oprește ca muncitorii să poată intra în galerie, după ce apa va fi evacuată cu pompe de drenaj, iar CET Sud va fi repornit, deși trebuia să intre în revizie, pentru a alimenta sectoarele 2 și 3; sectoarele 5 și 6 nu sunt afectate. Primarul general Ciprian Ciucu a convocat de urgență Termoenergetica și ELCEN, iar compania estimează remedierea avariei marți, 25 august.

Biroul Politic Național al PNL a validat vineri, în unanimitate, propunerile lui Ciprian Ciucu pentru conducerea interimară a organizațiilor de sector din Capitală rămase fără lideri: Sanda Nicola la Sectorul 2, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene Dragoș Pîslaru la Sectorul 3, viceprim-ministra Oana Gheorghiu la Sectorul 4 și consilierul local Andrei Badiu la Sectorul 5. Numirile vin după demiterea, pe 23 iunie, a foștilor președinți de sector Monica Anisie, Andrei Baciu, Ionuț Stroe și Cătălin Stoichiță, care au contestat decizia în instanță și au fost repuși temporar în funcții printr-o hotărâre judecătorească. Ciucu spune că PNL București trebuie să devină o organizație deschisă, care atrage profesioniști din afara politicii, iar Oana Gheorghiu a transmis public că a acceptat propunerea „cu recunoștință, dar și cu îndoieli și dubii interioare”.

Prețurile la combustibili și lubrifianți pentru transportul personal au crescut în România cu 24,2% în iulie 2026 față de iulie 2025, cea mai mare majorare din Uniunea Europeană, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. Media europeană a fost de 16,9%, iar după România urmează Germania și Lituania, ambele cu 22,9%, Bulgaria cu 22,2%, Țările de Jos cu 22,0% și Finlanda cu 20,5%. Ungaria a fost singurul stat membru unde carburanții s-au ieftinit, cu 0,1%. În comparația de la o lună la alta, în România motorina s-a scumpit cu 4,6% în iulie față de iunie, iar benzina s-a ieftinit cu 0,8%.

O dronă marină încărcată cu explozibil, aflată în derivă la câteva sute de metri de platforma Neptun Alpha din perimetrul Neptun Deep, la circa 80 de mile marine est de Constanța, a fost lovită joi cu tunul de bord al unui F-16 românesc și apoi neutralizată complet de scafandrii geniști ai Forțelor Navale. Decizia de a trage a fost luată de Ministerul Apărării în coordonare cu președintele Nicușor Dan, pentru a proteja sutele de oameni de pe platformă, iar ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a spus că partea ucraineană a confirmat oficial că drona nu îi aparține; este prima dată când un F-16 românesc trage cu tunul de bord asupra unei ținte reale. Vineri, o echipă de scafandri EOD a fost trimisă să verifice un alt obiect plutitor, posibil fragment de dronă, semnalat la 25 de metri de digul de sud al Portului Midia, iar seara, în jurul orei 18:00, armata a detectat o țintă aeriană la 15 kilometri est de Reni, în timpul unui atac rusesc asupra Ucrainei, și a emis mesaj RO-Alert pentru Tulcea și Galați, ridicând de la sol un elicopter IAR-330 și două avioane spaniole F-18. Ministra interimară de Externe, Oana Țoiu, a declarat la CNN că Rusia este responsabilă pentru aceste riscuri și că România a înregistrat peste 100 de incursiuni cu drone sau fragmente, dintre care patru drone au fost doborâte.

Ministrul Transporturilor, Radu Miruță, s-a întâlnit vineri la Timișoara cu omoloaga sârbă Aleksandra Sofronijević și au stabilit nouă direcții de lucru pentru legăturile dintre cele două țări. Prioritatea este autostrada Timișoara–Moravița–Vârșeț–Belgrad, aflată în licitație din 2024: în România a fost desemnat câștigătorul pentru tronsonul Jebel–Moravița, iar pentru Remetea Mare–Jebel sunt în evaluare nouă oferte, în timp ce pe partea sârbă autostrada Belgrad–Vatin e în proiectare tehnică. Companiile feroviare vor începe discuții tehnice pentru reluarea trenurilor de călători pe ruta Stamora Moravița–Vršac, suspendate de ani de zile, iar România a prezentat și modernizarea liniei Reșița Nord–Timișoara Nord–frontieră, estimată la peste două miliarde de lei fără TVA. Cele două state au mai convenit reluarea navigației comerciale pe Canalul Bega, controale comune la frontieră pentru traficul greu și un mecanism permanent de schimb de informații privind debitul scăzut al Dunării și efectele asupra navigației și energiei.

Turcia a emis vineri un mandat internațional de arestare pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu și al cetățeanului israelian Afek Moskovici, cerând notificări roșii pentru cei doi, într-o anchetă privind interceptarea de către Israel a Flotilei Globale Sumud, care ducea ajutoare spre Gaza. Acuzațiile includ crime împotriva umanității, genocid, tortură și jaf agravat, iar ancheta vizează episodul din mai, când circa 430 de activiști aflați pe aproximativ 50 de ambarcațiuni au fost opriți în Mediterana, la vest de Cipru, duși cu forța în Israel, închiși la Ktziot și apoi expulzați. Ministrul turc al justiției, Akın Gürlek, a spus că Ankara nu acceptă ideea că administrația Netanyahu ar fi „de neatins” și că va folosi toate mijloacele legale disponibile. Biroul lui Netanyahu a răspuns numindu-l pe președintele turc Recep Tayyip Erdoğan „dictator antisemit” și acuzând Turcia că încearcă să destabilizeze regiunea, promițând că Israelul va continua să acționeze cu forță.

Autoritatea Electorală Permanentă a pus vineri în consultare publică un proiect de modificare a legii partidelor politice, prin care numărul minim de fondatori crește de la trei la 100 de cetățeni cu drept de vot, din ambele sexe. Președintele AEP, Adrian Țuțuianu, spune că propunerea se bazează pe legislația altor state din Uniunea Europeană și că în practică multe partide sunt înființate de membrii aceleiași familii. Proiectul mută înregistrarea partidelor de la Tribunalul București la AEP, printr-o procedură administrativ-jurisdicțională cu registre digitalizate și posibilitatea contestării la Curtea de Apel București, limitează mandatele conducerii la patru ani și interimatele la șase luni și interzice denumirile care pot fi confundate cu instituții ale statului. Legea ar intra în vigoare la trei luni de la publicare, iar partidele existente ar avea șase luni să se conformeze; AEP organizează pe 26 august o dezbatere cu societatea civilă și pe 27 august o consultare cu partidele parlamentare, iar observațiile pot fi trimise până pe 20 septembrie.

Administrația Națională de Meteorologie a emis vineri Cod galben de caniculă pentru București și alte 12 unități administrative, cu maxime între 37 și 40 de grade, în timp ce restul țării, cu excepția județelor Tulcea și Constanța, se află sub Cod portocaliu. Indicele temperatură-umezeală atinge pragul critic de 80 de unități vineri și sâmbătă în cea mai mare parte a țării. Valul de căldură slăbește ușor sâmbătă, când apar furtuni izolate la munte și în centrul și nord-estul țării, iar avertizarea rămâne valabilă până luni la ora 10:00. Autoritățile recomandă evitarea expunerii prelungite la soare și limitarea folosirii aparatelor electrocasnice.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a anunțat vineri că Berlinul poartă discuții cu autoritățile române pentru extrădarea unui bărbat aflat în arest în România, bănuit că a ascuns anul trecut două pistoale și muniție într-o pădure din landul Brandenburg. Dobrindt l-a descris drept un „agent de rang inferior”, sacrificabil, care probabil nu îi cunoștea pe organizatori, și a spus că suspectul ar putea fi implicat și în alte dosare din România, inclusiv în planificarea unor atacuri cu colete-capcană, ceea ce ar putea conta în negocierile privind extrădarea. Ascunzătoarea, construită profesionist, a fost descoperită la sfârșitul verii trecute și ținută sub supraveghere; în ea au fost găsite arme încărcate, muniție și, potrivit unor informații, echipamente de comunicații și explozibili care ar fi vizat infrastructura feroviară. Parchetul Federal german anchetează cazul pentru pregătirea unui act grav de violență care pune în pericol securitatea statului, iar serviciile germane suspectează implicarea serviciilor de informații ruse. Ministerul Justiției din România nu a comunicat deocamdată o poziție.

Bulgaria a redus, începând de vineri, cu 120 de megawați capacitatea unității 5 a centralei nucleare de la Kozlodui, adică circa 12% din producția reactorului, pentru că apa Dunării folosită la răcire a scăzut la niveluri fără precedent. Ministerul Energiei de la Sofia prezintă măsura ca fiind preventivă și spune că sistemul energetic național are suficiente capacități alternative pentru a evita penuriile, deși prognozele hidrologice indică în continuare scăderea cotelor. Este prima dată în cei 52 de ani de funcționare ai centralei, care asigură 35% din consumul de energie electrică al Bulgariei, când vremea și seceta impun o astfel de reducere. Situația se repetă în regiune: în România, Nuclearelectrica a oprit complet săptămâna trecută centrala de la Cernavodă din același motiv, iar probleme similare au apărut la centrala ungară Paks și la hidrocentralele sârbești.

Ministra interimară a Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a calificat vineri drept „complet inacceptabile” și „nejustificabile” afirmațiile ministrului israelian al Securității Naționale, Itamar Ben-Gvir, potrivit cărora Israelul ar trebui să ucidă 30 sau 40 de persoane în fiecare noapte în Fâșia Gaza. Ea a spus că apelurile la violență nediscriminatorie subminează orice efort de pace și a criticat și decizia guvernului israelian de a avansa proiectul de colonizare E1 din Cisiordania, cu peste 1.200 de locuințe, avertizând că ar împărți efectiv Cisiordania în două. Țoiu a reamintit că așezările din Cisiordania sunt ilegale în dreptul internațional și a anunțat că România își continuă eforturile diplomatice și umanitare potrivit Rezoluției 2803 a Consiliului de Securitate al ONU.

Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a anunțat vineri convocarea camerei în sesiune extraordinară între 24 și 26 august, cu prioritate pe legea privind integrarea hidrogenului din surse regenerabile și cu emisii reduse de carbon în industrie și transporturi. Legea este Jalonul 126 din Planul Național de Redresare și Reziliență și face parte din reformele restante necesare pentru aprobarea Cererii de plată numărul 5, în valoare de 2,84 miliarde de euro, depusă recent de România. Termenul-limită pentru adoptarea reformelor asumate este 31 august, iar lucrările în plen și în comisii vor continua până la epuizarea priorităților, Senatul fiind cameră decizională pentru mai multe dintre proiecte.

Vineri a avut loc tragerea la sorți pentru faza grupelor a Cupei României, ediția 2026-2027, la care participă 24 de echipe împărțite în patru grupe de câte șase. Rapid va juca în Grupa A cu UTA Arad, Corvinul Hunedoara, FC Botoșani, Minerul Lupeni și Politehnica Timișoara, iar FCSB este în Grupa C alături de FC Argeș, FC Bihor Oradea, Csikszereda, Gloria Bistrița și Corona Brașov; CFR Cluj și Universitatea Cluj sunt în Grupa B, iar Dinamo și Universitatea Craiova în Grupa D. Primele meciuri se joacă pe 2 septembrie 2026, urmate de etapele din 28 octombrie și 2 decembrie, sferturile pe 3 martie 2027, semifinalele pe 21 aprilie și finala pe 12 mai 2027. Câștigătoarea va juca în turul al doilea preliminar din Europa League.

Dorel Dorin Moldovan, 28 de ani, condamnat la trei ani și șapte luni pentru furt, a fost prins vineri pe un teren viran din apropierea municipiului Baia Mare, la două zile după ce plecase fără autorizație de la un punct de lucru exterior al penitenciarului, unde muncea în regim semideschis. Căutările au implicat polițiști și jandarmi din Maramureș și Satu Mare, grupe canine, salvamontiști și angajați ai penitenciarului, iar vineri au fost organizate două razii cu efective mărite, pe baza unor informații obținute în timpul nopții. Bărbatul a fost imobilizat fără incidente și se află din nou în custodia autorităților. Colegii de cameră au declarat că ar fi evadat cu intenția de a-i face rău concubinei, iar poliția precizează că femeia a fost supravegheată permanent și a fost în siguranță pe toată durata căutărilor.

Conducerea Rafinăriei Petrotel de la Ploiești consideră declanșarea insolvenței singura variantă de supraviețuire, după valul de cereri de executare venite din partea creditorilor, potrivit unei note interne obținute de Mediafax. Documentul arată că procedura ar proteja activele rămase și ar oferi răgaz pentru repornirea activității în cazul în care sancțiunile internaționale impuse Lukoil ar fi ridicate sau compania ar fi vândută, și precizează că nu ar însemna închiderea ori lichidarea firmei; compania nu a confirmat oficial decizia. Rafinăria asigură 21% din producția națională de carburanți și este singura dintre cele patru rafinării din țară oprită în prezent, după ce activitatea a fost întreruptă în octombrie anul trecut pentru o revizie tehnică și nu a mai fost reluată din cauza sancțiunilor. Statul român a impus din 12 februarie supravegherea extinsă a patru entități Lukoil, iar în aprilie autoritățile americane au acceptat o derogare de la sancțiuni pentru Petrotel, Ministerul Energiei cerând ulterior prelungirea licenței pentru a permite redeschiderea.