Rezumatul zilei — 20 august 2026

Un avion F-16 al Forțelor Aeriene Române a distrus joi, 20 august, o dronă maritimă încărcată cu explozibil, aflată în derivă la circa 80 de mile marine est de Constanța, lângă platforma de gaze Neptun Alpha din perimetrul Neptun Deep. Drona fusese semnalată de o navă comercială în jurul orei 06:28, iar decizia de a o distruge a fost luată de Ministerul Apărării în coordonare cu președintele Nicușor Dan, pentru a proteja cele câteva sute de oameni de pe platformă. Pilotul a tras trei rafale cu tunul de bord de 20 mm — prima angajare reală a unei ținte cu tunul unui F-16 din istoria aviației militare românești — iar resturile au fost neutralizate ulterior prin detonare controlată de scafandri militari. Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a confirmat că drona avea explozibil la bord, deși a șters temporar acest paragraf dintr-o postare, iar Kievul a transmis oficial, pe canalul direct de comunicare, că aparatul nu este ucrainean; ministra de Externe Oana Țoiu a informat aliații NATO, iar președintele Nicușor Dan a atribuit Rusiei intensificarea acestor incidente.

Rusia a lansat în noaptea de miercuri spre joi unul dintre cele mai mari atacuri combinate de până acum asupra Ucrainei, cu peste 70 de rachete balistice, hipersonice și de croazieră și aproximativ 168 de drone, lovind Kievul, Odesa și Cernihiv. Bilanțul este de cel puțin 13 morți și circa 40 de răniți, cu blocuri de locuințe avariate, un spital de copii și o școală lovite, aproximativ 90.000 de locuințe fără curent, iar primarul Vitali Kliciko a declarat 21 august zi de doliu; centrala nucleară de la Zaporojie și-a pierdut din nou alimentarea externă și a trecut pe generatoare diesel. În aceeași noapte, radarele Ministerului Apărării au detectat la ora 02:23 ținte aeriene lângă granița cu Ucraina, două avioane spaniole F-18 de la Mihail Kogălniceanu și un elicopter IAR-330 SOCAT au fost ridicate de la sol, iar la ora 03:21 o dronă a intrat în spațiul aerian românesc la 13 kilometri est de Galați și s-a prăbușit trei minute mai târziu lângă Grindu, județul Tulcea, într-o zonă nelocuită, fără victime; populația fusese avertizată prin RO-Alert la 03:20. MApN a anunțat că fragmentele nu prezintă risc pirotehnic, resturile au fost ridicate de Poliția de Frontieră, iar dosarul a ajuns la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța. O dronă Shahed-136 a survolat și teritoriul Republicii Moldova, iar lângă punctul de trecere Giurgiulești-Reni a fost găsit un crater cu resturi de dronă.

Întâlnirea de joi de la Palatul Cotroceni dintre președintele Nicușor Dan, liderii PSD, PNL, USR și UDMR și miniștrii interimari ai Muncii și Finanțelor s-a încheiat după aproape două ore fără nicio decizie privind legea salarizării din sistemul public, de care depind un jalon PNRR de circa 770-800 de milioane de euro și veniturile a peste un milion de bugetari. Partidele au primit o versiune nouă a proiectului, care reduce valoarea de referință de la 4.100 la 4.000 de lei pentru decembrie 2026 și anul 2027 și introduce o „diferență salarială tranzitorie" pentru a evita scăderi imediate de venituri; impactul total este de aproape 170 de miliarde de lei pe an. Ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, susține că niciun salariu nu va scădea și că riscul unei retrogradări a ratingului de țară este mai mare decât miza jalonului, după ce Comisia Europeană respinsese miercuri varianta anterioară, cu o anvelopă crescută de la 8 la peste 12 miliarde de lei fără sursă clară de finanțare; ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, avertizează că orice sumă peste anvelopa suplimentară de 8 miliarde de lei pe an devine obligație permanentă și cere măsuri compensatorii, în condițiile în care datoria publică a depășit 60% din PIB. Consiliul Superior al Magistraturii acuză Ministerul Muncii de „dezinformare instituțională", spunând că nu există nicio variantă oficială care să corecteze coeficienții pentru funcțiile de conducere din magistratură, contrar afirmațiilor lui Pîslaru. Urmează discuții tehnice în weekend la Cotroceni și o nouă reuniune cu președintele la începutul săptămânii viitoare, când se va vedea dacă există consens pentru adoptarea legii până la termenul de 31 august.

Un autobuz condus de un bărbat de 65 de ani a pierdut controlul direcției joi la prânz pe strada Mihai Eminescu din Mediaș, județul Sibiu, și a intrat în coliziune cu 12 autoturisme. Poliția a stabilit că șoferul se afla sub influența alcoolului, etilometrul indicând 1,26 mg/l alcool pur în aerul expirat. În accident au fost implicate 22 de persoane, dintre care doi copii; a fost activat Planul Roșu de intervenție, cu patru echipaje SMURD și trei ambulanțe, iar patru adulți — între care șoferul autobuzului și un taximetrist — au fost transportați la spital. Traficul a fost blocat complet în zonă pe durata intervenției, iar polițiștii continuă cercetările.

Aproape 761.000 de elevi care primesc bursă socială — 300 de lei pe lună în 2026 — ar putea rămâne fără bani pe durata vacanței de vară, potrivit unui proiect pus în dezbatere publică de Ministerul Educației pe 17 august. Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat că Guvernul va analiza propunerea după cele 10 zile de consultare, explicând că logica ministerului este ca bursa să fie un sprijin pentru mersul la școală, nu o alocație. Al doilea proiect controversat este metodologia admiterii la liceu din 2027, care permite unor licee să organizeze propriul concurs pentru jumătate din locuri; Bolojan susține că ministerul doar aplică o lege din 2023 și că, dacă forma nu e potrivită, ea poate fi neaplicată sau schimbată în Parlament. Proiectul a stârnit contestări din partea elevilor, părinților și organizațiilor, care avertizează că avantajează familiile ce își permit meditații, iar economia din tăierea burselor pe vară, circa 685 de milioane de lei, a fost comparată cu cele aproximativ 1,42 miliarde de lei alocate pentru patru stadioane.

Administrația Națională de Meteorologie a emis cod portocaliu de caniculă valabil de vineri de la ora 10:00 până sâmbătă la aceeași oră, în 27 de județe din Banat, Crișana, Transilvania, Oltenia, nordul Moldovei și sud-vestul Munteniei. Temperaturile maxime vor ajunge la 35-40 de grade, cele mai mari valori fiind așteptate în Banat, Crișana și sudul Olteniei, iar indicele temperatură-umezeală va depăși pragul critic de 80 de unități. Nopțile rămân călduroase, cu minime de 20-25 de grade. În alte 12 județe din Moldova și Muntenia este cod galben, cu maxime de 34-37 de grade.

Direcția Națională Anticorupție l-a trimis în judecată pe Cristian Anton, directorul general al Autorității Rutiere Române, aflat în arest preventiv, acuzat că a condus o grupare care lua bani de la candidații ce voiau atestate profesionale pentru transport fără să dea examen. Potrivit procurorilor, gruparea funcționa din a doua jumătate a lui 2024, decidea componența comisiilor și permitea ca subiectele să fie rezolvate de alte persoane; Anton ar fi primit cel puțin 81.000 de euro pentru promovarea a cel puțin 149 de candidați la examenele din București și Arad și alte zeci de mii de euro pentru examenele din Mehedinți și București. Un administrator de firmă, R.B.A., trimis și el în judecată, ar fi strâns cel puțin 196.280 de euro de la peste 256 de candidați. La locuința lui Anton anchetatorii au găsit aproximativ 500.000 de euro în numerar, ținuți în cutii de pantofi, iar DNA a instituit sechestru pe 523.220 de euro, 78.300 de lei și 8.300 de dolari; dosarul a ajuns la Tribunalul București.

Guvernul a aprobat joi schema de ajutor de stat TechUp România, cu un buget total de 5,313 miliarde de lei (peste 1 miliard de euro), destinată proiectelor care combină cercetarea-dezvoltarea cu investițiile în capacități de producție. Banii se împart aproape egal între ajutoare regionale pentru investiții și proiecte de cercetare, se acordă prin acorduri de finanțare emise în 2026-2032, iar plățile se vor face până în 2041; sunt eligibile proiecte între 5 și 50 de milioane de lei, cu o contribuție proprie de minimum 25%. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a explicat că o companie depune o singură cerere pentru ambele componente, că proprietatea intelectuală rezultată rămâne la firmă și că, pentru prima dată, se poate primi un avans de până la 30% pentru partea de cercetare. Domeniile vizate includ inteligența artificială, microelectronica, biotehnologia, energia verde și securitatea cibernetică, iar ghidurile urmează să fie publicate în 45 de zile lucrătoare, lansarea fiind estimată în toamnă.

Secretarul de stat din Ministerul Energiei Cristian Bușoi a declarat joi că situația din sistemul energetic este sub control, că nu se impun restricții pentru industrie și că România nu are motive să ceară ajutorul de urgență european, chiar dacă seceta a dus la oprirea Unității 2 de la Cernavodă și consumul de seară ajunge la circa 7.000 MW pe caniculă. Publicația Gândul a obținut anexa cu lista întocmită de Guvern, aproximativ 300 de companii din metalurgie, industria chimică, textilă, a lemnului sau apărare, care ar putea fi deconectate dacă situația devine critică — cele mai mari reduceri fiind la Silcotub Călărași (45 MW) și Alro Slatina (39 MW), pentru o economie totală de 673 MW; Bușoi spune că firmele au primit doar o înștiințare informativă și că o eventuală limitare ar fi anunțată cu 24 de ore înainte. În aceeași noapte, grupul 5 de la Termocentrala Turceni, singurul aflat în funcțiune acolo, a fost oprit controlat din cauza unei neetanșeități în circuitul apă-abur al cazanului, iar Complexul Energetic Oltenia estimează repornirea luni, 24 august, în jurul orei 15:00. Lipsa celor circa 220 MW a fost acoperită prin importuri, România cumpărând aproape 2.000 MW la vârful de seară, la un consum maxim de 6.940 MW.

Guvernul a aprobat joi schema de ajutor de minimis pentru producția de cartofi de consum în 2026, cu un buget de 26,625 milioane de lei și un sprijin de până la 300 de euro pe hectar cultivat. Pot cere banii producătorii persoane fizice cu atestat, PFA, întreprinderile individuale și familiale și firmele, cu condiția să cultive cel puțin 0,3 hectare, să obțină minimum 12 tone pe hectar și să dovedească valorificarea recoltei. Cererile se depun în cel mult cinci zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a hotărârii, recolta trebuie valorificată până pe 18 noiembrie, iar plățile sunt programate până pe 22 decembrie 2026. Ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, a spus că aceasta este suma maximă pentru care a putut obține aprobarea bugetului și că fermierii au nevoie de sprijin mai rapid, într-un an cu costuri mari și importuri.

Înalta Curte de Casație și Justiție a amânat joi pentru 3 septembrie pronunțarea definitivă în procesul intentat Guvernului și Ministerului Finanțelor pentru plata restanțelor salariale ale magistraților, o miză de aproximativ 5 miliarde de lei provenite din majorarea cu 25% a salariilor judecătorilor și procurorilor, decisă în 2023 și aplicată retroactiv din 2018. Tot atunci instanța va decide și asupra cererilor Guvernului de a sesiza Curtea Constituțională și Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Curtea de Apel București obligase pe 5 mai Executivul să plătească sumele, inclusiv prin rectificare bugetară, sub amenzi de 1% pe zi din suma datorată, iar Guvernul susține că instanța s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară. Deși în martie fuseseră prevăzuți în buget aproape 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte, o parte din plăți a fost amânată, banii fiind redirecționați către pachetul de ajutoare sociale de 1,1 miliarde de lei.

Guvernul a aprobat joi contractul de activitate și performanță al CFR SA pentru perioada 2026-2030, document care deblochează finanțarea companiei de infrastructură feroviară, inclusiv banii pentru salarii, întreținere, reparații și modernizarea rețelei, și care introduce indicatori de performanță evaluați anual. Aprobarea vine pe fondul unei situații critice: în ultimii cinci ani traficul de călători a scăzut cu peste 2%, transportul de marfă cu aproape 23%, statul a acoperit doar 45,76% din necesarul real de finanțare, iar deficitul pentru întreținere și reparații depășește 12 miliarde de lei. În aceeași ședință, Executivul a aprobat exproprieri suplimentare pentru reabilitarea căii ferate Brașov-Sighișoara și pentru varianta de ocolire a municipiului Satu Mare, precum și completarea cadrului legal pentru Carpatica Feroviar România SA, ca să poată face transporturi strategice, inclusiv pentru Ministerul Apărării.

Datoria guvernului Statelor Unite a trecut miercuri, pentru prima dată, de pragul de 40.000 de miliarde de dolari, ajungând la circa 40.047 de miliarde, potrivit Departamentului Trezoreriei; din această sumă, 32.266 de miliarde sunt titluri deținute de public. Datoria federală s-a dublat în mai puțin de zece ani, de la 19.950 de miliarde în ianuarie 2017, aproximativ o treime din creștere producându-se în pandemie, iar de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, în ianuarie 2025, a mai crescut cu 3.800 de miliarde. Trezoreria va dubla, între 9 septembrie și 4 noiembrie, operațiunile de răscumpărare de obligațiuni pe termen lung, de la 2 la 4 miliarde de dolari, iar randamentul titlurilor pe 30 de ani a coborât la circa 5,18%. Banca Federală a menținut dobânda de referință în intervalul 3,50%-3,75%, pentru a cincea ședință consecutivă.

Donald Trump a anunțat miercuri seara o intensificare majoră a presiunii economice asupra Iranului, pe care a descris-o drept „cea mai zdrobitoare operațiune economică întreprinsă vreodată împotriva unei țări", și a cerut aliaților americani să ajute la izolarea Teheranului. Președintele american a avertizat că orice țară, companie sau instituție care sprijină Iranul va suporta consecințe economice „uriașe" și a cerut oprirea imediată a contrabandei cu petrol, a transferurilor de numerar, a caselor de schimb valutar și a firmelor paravan; administrația pregătește și sancțiuni pentru rafinării chineze care cumpără petrol iranian. Anunțul vine după expirarea, luni, a termenului de 60 de zile legat de acordul de încetare a focului și după ce Teheranul a refuzat înțelegerea propusă de Washington. Oficialul iranian Esmail Baghaei a respins amenințările, spunând că măsurile nu vor avea niciun efect asupra poziției Iranului, care lasă totuși deschisă revenirea la negocieri dacă SUA îi acceptă condițiile; economia iraniană s-a contractat, iar traficul prin Strâmtoarea Ormuz a scăzut cu peste 90% față de perioada dinaintea războiului.

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan a scris joi pe Facebook că PSD nu mai poate fi un partener de încredere și nu trebuie să facă parte din viitorul guvern, amintind că social-democrații au inițiat și votat moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului Bolojan. El invocă reducerea deficitului bugetar cu 28 de miliarde de lei în primele șase luni ale anului față de aceeași perioadă din 2025 și spune că PSD are „zero credibilitate" când promite continuarea reformelor. Vicepreședintele PNL Daniel Buda a transmis, printr-un comunicat oficial, că partidul nu va susține un guvern controlat de PSD, direct sau prin interpuși.

Tribunalul Specializat Cluj a admis joi, 20 august, cererea de deschidere a procedurii de insolvență pentru clubul de fotbal CFR 1907 Cluj. Clubul a cerut el însuși procedura, ca să aibă cadrul legal pentru redresarea financiară, și urmează să depună un plan de reorganizare. Activitatea sportivă continuă, următorul meci fiind duminică, 23 august, acasă, cu FCSB.

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor a anunțat că Lidl retrage de la vânzare și recheamă de la consumatori un lot de budincă proteică Milbona cu aromă de ciocolată, la 200 de grame, după ce în produs a fost identificată bacteria Bacillus cereus, care poate provoca afecțiuni gastrointestinale. Lotul vizat are data durabilității minimale 14.09.2026, iar producătorul este Fude + Serrahn Milchprodukte GmbH & Co. KG. Cumpărătorii sunt sfătuiți să nu consume produsul și îl pot returna în orice magazin pentru rambursare, fără bon fiscal.