Parlamentul, în sesiune extraordinară trei zile pentru legile cerute de PNRR; legea salarizării rămâne blocată

Senatul și Camera Deputaților au intrat luni într-o sesiune extraordinară de trei zile (24-26 august), a patra din această vară, pentru a adopta proiecte de lege necesare îndeplinirii jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență. Neadoptarea acestor acte normative până la 31 august ar duce la pierderea unor fonduri europene de miliarde de euro, printre care 2,84 miliarde de euro aferenți Cererii de plată numărul 5 din PNRR.

Pe agenda Senatului se află Legea hidrogenului, care reglementează utilizarea industrială și în transporturi a hidrogenului din surse regenerabile și cu emisii reduse de carbon și reprezintă jalonul 126 din PNRR, precum și Legea biodiversității, avizată favorabil de Curtea Constituțională. Camera Deputaților urmează să rediscute Legea integrității, după ce Curtea Constituțională a declarat neconstituționale anumite prevederi prin decizia din 17 august, precum și proiectul privind examenele de la finalul clasei a VIII-a, introdus pe ordinea de zi la inițiativa Ralucăi Turcan, menit să evite dubla probă (Evaluarea Națională și admiterea separată) pentru elevii care încep acum anul școlar.

Legea salarizării bugetarilor rămâne blocată. Ultima variantă a proiectului reduce pragul de referință de la care se calculează salariile la 4.000 de lei brut (față de 4.100 de lei într-o formă anterioară) și prevede coeficienți și reguli noi pentru sporuri, inclusiv majorarea coeficienților pentru învățământul preuniversitar, modificarea sporului de ture în sănătate și noi funcții și grade în administrație, diplomație și cultură. De adoptarea legii depinde deblocarea a 770 de milioane de euro din PNRR. Până acum doar liberalii s-au pronunțat favorabil ultimei variante; UDMR a cerut ca veniturile să nu scadă, iar PSD a solicitat o lege clară, bazată pe echitate. Consultările purtate de președintele Nicușor Dan cu liderii fostei coaliții s-au încheiat fără un acord, iar o nouă întâlnire, considerată decisivă, ar putea avea loc marți.

Cele trei mari organizații sindicale din educație resping propunerea de salarizare prezentată la întâlnirea de la Cotroceni, spunând că discuțiile de la Ministerul Muncii nu au rezolvat problema coeficienților de ierarhizare și a poziționării personalului didactic în noua grilă. Sindicatele cer acum aplicarea garanțiilor negociate în timpul grevei din 2023, când guvernul de atunci promisese, printr-un memorandum asumat și de liderii PSD și PNL, ca salariul profesorului debutant să ajungă cel puțin la nivelul salariului mediu brut pe economie începând din 2026.