Senatul aprobă legea pentru conservarea biodiversității 2026-2030; proiectul merge la promulgare

Senatul a adoptat joi, în ședință extraordinară, legea privind Strategia națională și Planul de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026-2030, în forma venită de la Camera Deputaților. Votul a fost de 79 „pentru", 30 „împotrivă" și 13 abțineri, din 122 de senatori prezenți. Actul normativ va fi trimis președintelui Nicușor Dan pentru promulgare după expirarea termenului de două zile în care parlamentarii pot sesiza Curtea Constituțională.

Documentul reprezintă un jalon din PNRR cu o miză de aproape un miliard de euro — expunerea de motive indică o penalitate asociată jalonului 31 de 972.455.220 de euro. Traseul legislativ a fost accelerat: proiectul a fost adoptat inițial de Senat ca primă Cameră, a trecut miercuri de Camera Deputaților cu 177 de voturi, unde raportul comun al comisiilor de mediu și juridică a admis 11 amendamente și a respins 52, iar apoi a revenit în Senat pentru respectarea principiului bicameralismului, așa cum anunțase președintele Senatului, Mircea Abrudean. Printre modificările introduse se numără precizarea că strategia și planul de acțiune au caracter programatic și nu pot constitui temei direct pentru obligații, interdicții sau restrângeri de drepturi fără măsuri legislative distincte, precum și garanții împotriva unor restricții suplimentare asupra proprietății private, utilizării terenurilor și activităților economice legale. Consiliul Legislativ arătase că astfel de strategii se aprobă de regulă de Guvern prin hotărâre, nu de Parlament prin lege.

În dezbaterile din Senat, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a propus acordarea de plăți compensatorii pentru pierderile de venit generate de măsurile de conservare și restaurare, inclusiv pentru terenurile din siturile Natura 2000 sau din alte arii naturale protejate, metodologia urmând a fi elaborată înainte de aplicarea măsurilor. Ministrul Tanczos Barna a susținut că agricultura nu poate fi privită ca un pericol iminent la adresa biodiversității, că ținta de reducere cu 50% privește riscul de poluare, nu cantitățile de îngrășăminte și pesticide, și că ținta de restaurare de 30% până în 2030 este un obiectiv global, nu o obligație specifică a României.

La vot, PNL și PSD au susținut legea în integralitate, opoziția a votat împotrivă, iar cinci senatori USR s-au abținut. AUR a votat împotrivă atât în Senat, cât și în Camera Deputaților, susținând că documentul nu apără interesele României și afectează fermierii și dezvoltarea economică. Guvernul trimisese legea în Parlament la presiunile PSD, iar textul inițial a fost modificat semnificativ în comisii.