Proiectul de lege anti-fake news al lui Radu Miruță, criticat pentru definiții neclare și depășiri de competență

Mihai Ghigiu, deputat PSD, a criticat luni proiectul de lege împotriva dezinformării inițiat de Radu Miruță, susținând că acesta are „foarte multe neajunsuri". Ghigiu a identificat mai multe probleme: noțiunea de „conținut malițios" nu este clar definită, nu se precizează care instituții vor aplica legea și în ce termene, iar responsabilitatea implementării rămâne neclară.

Proiectul, semnat de 23 de deputați și senatori, a fost adoptat tacit de Senat și prevede reglementarea propagării prin platforme online foarte mari a conținutului ilegal sau a conținutului care incită la ură, xenofobie ori antisemitism. Textul introduce și sancționarea conținutului care, pe teme majore de interes național, manipulează prin utilizarea malițioasă a tehnologiei cu scopul inducerii în eroare a opiniei publice. Radu Miruță a cerut recent introducerea proiectului pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților pentru dezbatere și vot.

Ghigiu a propus ca soluția să fie un efort colectiv, cu implicarea tuturor forțelor politice, specialiștilor și instituțiilor interesate. El a menționat că la nivel guvernamental funcționează deja un comitet pentru combaterea fake news-ului, iar la Comisia de Învățământ se redactează un act normativ privind protejarea minorilor în online. Ghigiu a precizat că în Senat sunt în lucru opt proiecte care vizează fake news-ul și a cerut formarea unui grup de lucru din parlamentari și instituții pentru a elabora o soluție legislativă mai bună. Deputatul a subliniat că problema reală este educația și că trebuie discutat cum pot fi educați tinerii, noile generații și părinții lor pentru a face față dezinformării, iar efectele dezinformării s-au văzut inclusiv în cazul anulării alegerilor.

Pavel Popescu, vicepreședintele ANCOM, a criticat și el public proiectul, susținând că ar obliga platformele online să țină conținutul în carantină timp de 15 minute după publicare pentru a fi analizat de algoritmi. Popescu a afirmat că supravegherea platformelor online foarte mari ar trebui să intre în competența exclusivă a Comisiei Europene, nu a parlamentelor naționale. El a menționat că proiectul cere ca algoritmii să nu permită unui conținut considerat periculos să ajungă la mai mult de 150 de utilizatori și prevede o amendă de 1% din cifra de afaceri dacă, după 30 de zile, instituțiile statului confirmă că peste 30% din sesizări au fost îndreptățite.

Popescu a calificat proiectul drept o încercare de cenzură și o inițiativă lipsită de rigoare profesională, susținând că prevederea privind blocarea preventivă a conținutului timp de 15 minute pentru analiză automatizată contravine Regulamentului european privind serviciile digitale. ANCOM consideră că o astfel de filtrare prealabilă este impracticabilă tehnic și poate afecta grav funcționarea în timp real a rețelelor sociale. Popescu a mai afirmat că unele ambasade au ridicat îngrijorări majore privind afectarea libertății de exprimare.