Parlamentul, în sesiune extraordinară trei zile pentru legile cerute de PNRR; legea salarizării rămâne blocată

Senatul și Camera Deputaților au fost convocate în sesiune extraordinară între 24 și 26 august, în ultima săptămână de vacanță parlamentară, pentru a adopta proiecte legislative cerute de Planul Național de Redresare și Reziliență. Neadoptarea lor până la 31 august ar duce la pierderea a miliarde de euro de la Uniunea Europeană, inclusiv a Cererii de plată numărul 5, în valoare de 2,84 miliarde de euro, depusă recent de România.

Printre proiectele-cheie de pe agendă se numără Legea hidrogenului (Jalonul 126 din PNRR), care privește integrarea hidrogenului din surse regenerabile în industrie și transporturi, precum și reexaminarea legii privind integritatea, retrimisă de Curtea Constituțională după ce a fost declarat neconstituțional un amendament referitor la publicarea declarațiilor de avere pentru persoanele aflate în relații asemănătoare căsătoriei. Pe listă mai figurează modificarea calendarului pentru introducerea dublului examen la finalul clasei a VIII-a, precum și Legea biodiversității, avizată favorabil de Curtea Constituțională.

Legea salarizării bugetarilor rămâne însă blocată, deși de ea depinde deblocarea a 770 de milioane de euro din PNRR. Ultima variantă a proiectului a scăzut pragul de referință de la care se calculează salariile la 4.000 de lei (de la 4.100 de lei anterior) și aduce coeficienți și reguli noi pentru sporuri, printre care majorarea coeficienților pentru învățământul preuniversitar, modificarea sporului de ture în sănătate și introducerea unor funcții și grade noi în administrație, diplomație și cultură. Până acum, doar liberalii s-au pronunțat în favoarea acestei variante; UDMR a cerut ca veniturile să nu scadă, iar PSD a solicitat o lege bazată pe echitate. Președintele Nicușor Dan a avut mai multe runde de consultări cu liderii fostei coaliții, încheiate fără un acord, o nouă întâlnire considerată decisivă fiind așteptată marți.

Cele trei mari organizații sindicale din educație resping propunerea de salarizare pentru personalul didactic prezentată la o întâlnire anterioară de la Cotroceni, spunând că discuțiile de la Ministerul Muncii nu au rezolvat problema coeficienților de ierarhizare și a poziționării personalului didactic în noua grilă. Sindicatele amintesc că profesorii cer în continuare respectarea garanțiilor asumate de guvernul și președintele de atunci în timpul grevei din educație din 2023, când s-a promis că salariul unui debutant va ajunge, din 2026, cel puțin la nivelul salariului mediu brut pe economie — condiție pe care actuala ofertă guvernamentală nu o îndeplinește, potrivit sindicatelor.