Ministrul finanțelor avertizează asupra costurilor noii legi a salarizării: orice sumă peste 8 miliarde de lei devine obligație permanentă

Alexandru Nazare, ministrul interimar al finanțelor, a transmis joi un mesaj în care a cerut prudență și rigurozitate în analiza oricărei decizii cu impact bugetar. Ministrul a atras atenția că România nu poate reveni la acumularea de dezechilibre și nu-și poate permite promisiuni bugetare fără acoperire, subliniind că disciplina fiscal-bugetară este o obligație, nu o opțiune.

Datoria publică a României a depășit pragul de 60% din PIB la mijlocul acestui an, ceea ce declanșează constrângeri legale. Legea responsabilității fiscal-bugetare nu permite Guvernului aprobarea de cheltuieli suplimentare în aceste condiții. Nazare a precizat că orice inițiativă cu impact bugetar — inclusiv noua Lege a salarizării — trebuie fundamentată și calibrată în limitele cadrului fiscal-bugetar în vigoare.

După discuțiile de joi cu liderii partidelor politice, Nazare a avertizat că orice sumă adăugată peste anvelopa suplimentară de aproximativ 8 miliarde de lei pe an va deveni o obligație permanentă pentru buget. Ministrul a subliniat că nu este vorba despre bani în plus față de cele 8 miliarde de lei agreate prin acord politic, ci despre miliarde de lei în plus în fiecare an. El a susținut că noua lege a salarizării trebuie construită astfel încât costurile ei să poată fi finanțate și în anii următori, nu doar în primul an de aplicare. Nazare a afirmat că legea salarizării publice trebuie să fie sustenabilă și că Ministerul Finanțelor trebuie să asigure finanțarea predictibilă și pe termen lung a reformei.

Ministrul a avertizat că punerea completă în aplicare a legii salarizării în vigoare ar genera un impact pe care bugetul nu îl poate susține. El a invocat faptul că România are cel mai ridicat deficit bugetar din Uniunea Europeană și trebuie să continue consolidarea fiscală până în 2031. Nazare a estimat că datoria ar putea ajunge la 61,8% din PIB în 2026, la 63,3% în 2027 și la 63,9% în 2028. El a menționat totuși că în primul semestru deficitul cash s-a redus la aproximativ 42 de miliarde de lei, de la 70 de miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025, iar deficitul primar s-a redus cu aproape 74%.

Ministerul Finanțelor va susține o formă a Legii de salarizare care îndeplinește simultan trei condiții: să fie echitabilă pentru angajați, să poată fi finanțată integral fără a pune în pericol consolidarea fiscală și să îndeplinească cerințele jalonului asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Nazare a precizat că Ministerul Finanțelor cere măsuri compensatorii permanente pentru orice majorare de cheltuieli care depășește anvelopa salarială acceptată de 8 miliarde de lei. Ministrul a avertizat că o lege prost gândită ar putea scoate România din traseul de reducere a deficitului bugetar și că România nu trebuie pusă în situația de a alege între o reformă salarială nesustenabilă și investițiile esențiale finanțate prin PNRR.

Nazare a prezentat date comparative: în 2024, masa salarială publică a reprezentat aproape 40% din veniturile fiscale în România, cea mai ridicată pondere dintre statele membre ale Uniunii Europene, față de aproximativ 26% la nivelul mediu al UE. Ministrul a menționat că masa salarială publică a avut o evoluție mult mai volatilă decât media europeană și că, după corecția din 2022-2023, cheltuielile au crescut din nou în 2024, iar reducerea din 2025 a venit în contextul măsurilor de consolidare fiscală. Nazare a avertizat că fiecare creștere permanentă care nu are o sursă de finanțare pune presiune asupra investițiilor, sănătății, educației, apărării, datoriei publice sau asupra taxelor plătite de economie. El a subliniat că România are cea mai ridicată inflație și cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, o datorie publică în creștere și o economie care nu mai avansează în ritmul necesar.