Datoria publică a României a depășit 60% din PIB. Guvernul înghață cheltuielile salariale și de asistență socială

Datoria publică a României a ajuns la 60,1% din PIB la finalul primului trimestru din 2026, potrivit datelor Eurostat publicate la 21 iulie, depășind pragul de 60% stabilit de legislația europeană și de Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a prezentat miercuri în ședința de Guvern implicațiile acestei situații: cât timp datoria rămâne peste prag, Executivul nu poate aproba măsuri care majorează cheltuielile totale de personal sau cheltuielile totale cu asistența socială, restricție care va influența direct și definitivarea noii legi a salarizării.

Potrivit Ministerului Finanțelor, legea prevede un mecanism gradual de intervenție la pragurile de 45%, 50%, 55% și 60% din PIB, iar odată depășit ultimul prag rămân în vigoare toate măsurile aferente pragurilor anterioare, inclusiv programul de reducere a ponderii datoriei în PIB. România se află în continuare în procedura de deficit excesiv, deschisă din 2020, iar planul de consolidare fiscală convenit cu Comisia Europeană impune plafoane clare pentru creșterea cheltuielilor nete: 2,6% în 2026, 4,6% în 2027, 4,4% în 2028, 4,2% în 2029 și 4% în 2030.

Estimările Ministerului Finanțelor arată o traiectorie ascendentă a datoriei publice în perioada următoare: 61,8% din PIB în 2026, 63,3% în 2027 și 63,9% în 2028, urmată de o revenire treptată pe o pantă descendentă. Deficitul bugetar calculat potrivit metodologiei ESA este estimat la 6% din PIB în 2026, în scădere de la 7,9% în 2025 și 9,3% în 2024. Nazare a mai spus că țara a trecut „la limită” testele recente ale agențiilor de rating, semnal că procesul de consolidare fiscală trebuie continuat.

Ministrul a prezentat și rezultate parțiale ale ajustării: în primul semestru, deficitul cash s-a redus la aproximativ 42 de miliarde de lei, de la 70 de miliarde de lei în aceeași perioadă a anului trecut, deficitul primar a scăzut cu aproape 74%, iar veniturile bugetare au crescut cu circa 32 de miliarde de lei, în timp ce cheltuielile totale au rămas sub control în pofida costurilor mai mari cu dobânzile. Guvernul susține că măsurile fiscale adoptate în 2025 — două pachete ample de consolidare, pe lângă cele intrate în vigoare la începutul anului — răspund recomandărilor Consiliului UE din 8 iulie 2025 și obligațiilor legale declanșate de depășirea pragului de 60%.