Datoria publică a României a depășit 60% din PIB. Guvernul înghață cheltuielile salariale și de asistență socială

Datoria publică a României a ajuns la 60,1% din PIB la finalul primului trimestru din 2026, potrivit datelor Eurostat publicate pe 21 iulie, depășind astfel pragul de 60% prevăzut de Legea responsabilității fiscal-bugetare. Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a prezentat miercuri, 19 august 2026, în ședința de Guvern, o informare privind implicațiile acestei depășiri, așa cum prevede legea.

Consecința directă este că, atât timp cât datoria rămâne peste pragul de 60% din PIB, Guvernul nu poate adopta măsuri care să majoreze cheltuielile totale de personal sau cheltuielile totale cu asistența socială. Nazare a spus că acest principiu va trebui respectat și la definitivarea noii legi a salarizării în sectorul public, precum și la orice altă inițiativă cu impact bugetar permanent. Legea nr. 69/2010 prevede un mecanism gradual de intervenție la pragurile de 45%, 50%, 55% și 60% din PIB, iar odată depășit ultimul prag rămân valabile și restricțiile aferente pragurilor anterioare, inclusiv un program de reducere a ponderii datoriei în PIB. Potrivit legii, măsurile trebuie puse în aplicare printr-un act normativ cel târziu în semestrul al doilea din 2026.

Ministerul Finanțelor estimează că datoria publică va continua să crească, la 61,8% din PIB în 2026, 63,3% în 2027 și 63,9% în 2028, înainte de a intra treptat pe o traiectorie descendentă. Deficitul bugetar calculat potrivit metodologiei ESA este estimat la 6% din PIB în 2026, în scădere de la 7,9% în 2025 și 9,3% în 2024. Pentru perioada 2026-2030, plafoanele anuale de creștere a cheltuielilor nete sunt fixate la 2,6%, 4,6%, 4,4%, 4,2% și, respectiv, 4%, potrivit Planului bugetar-structural național pe termen mediu aprobat de Consiliul UE.

Nazare a subliniat că România se află încă în procedura de deficit excesiv și că a trecut „la limită” testele recente ale agențiilor de rating, ceea ce impune prudență în orice decizie cu impact bugetar. El a mai spus că, în primul semestru din 2026, deficitul cash s-a redus la aproximativ 42 de miliarde de lei, de la 70 de miliarde de lei în aceeași perioadă a anului trecut, deficitul primar scăzând cu aproape 74%, pe fondul unei creșteri a veniturilor de circa 32 de miliarde de lei și al menținerii sub control a cheltuielilor totale, în pofida costurilor mai mari cu dobânzile. Guvernul susține că măsurile fiscale adoptate în 2025 — un pachet la începutul anului și alte două pachete ample în a doua parte — răspund tocmai acestor obligații legale de remediere.