Legea salarizării bugetarilor: Nicușor Dan discută marți cu liderii coaliției pentru deblocarea proiectului înainte de termenul de 31 august

România riscă să piardă 770 de milioane de euro din PNRR dacă legea salarizării bugetarilor nu este adoptată de Parlament până la 31 august, termenul-limită pentru îndeplinirea jalonului asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Discuțiile tehnice între partidele din fosta coaliție de guvernare și Administrația Prezidențială continuă luni la Palatul Cotroceni, iar marți este așteptată o întâlnire considerată decisivă între președintele Nicușor Dan și liderii PSD, PNL, USR și UDMR - Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor - pentru deblocarea proiectului.

Ultima variantă a legii coboară pragul de referință pentru calculul salariilor bugetarilor la 4.000 de lei și introduce coeficienți și reguli noi pentru sporuri. Pentru învățământul preuniversitar au fost majorați coeficienții, în sănătate se modifică sporul de ture, iar în administrație, diplomație și cultură apar funcții și grade suplimentare. Până acum, doar liberalii s-au declarat mulțumiți de forma actuală; PSD respinge proiectul și cere o lege bazată pe echitate, iar UDMR a insistat ca veniturile să nu scadă. Rundele de consultări purtate deja de Nicușor Dan cu liderii de partide s-au încheiat fără un acord, iar surse politice susțin că partidele nu mai discută cu premierul interimar Ilie Bolojan, în timp ce ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, ar încerca să mute responsabilitatea deciziei către partide.

Miza financiară este dublă: pe de o parte, nedepunerea sau neadoptarea legii înseamnă pierderea a 770 de milioane de euro din PNRR, iar pe de altă parte un impact bugetar mai mare de 12 miliarde de lei ar reprezenta, potrivit oficialilor, un risc pe care statul nu și-l poate asuma. Neînțelegerea politică menține deschis și riscul retrogradării ratingului de țară la categoria „junk”, S&P urmând să revizuiască ratingul în toamnă. Proiectul a fost transmis și Comisiei Europene, care a făcut observații asupra formei actuale.

Cele trei mari organizații sindicale din educație resping în continuare propunerea prezentată la Cotroceni, susținând că discuțiile de la Ministerul Muncii nu au rezolvat problema de fond - nivelul coeficienților de ierarhizare și poziționarea personalului didactic în noua grilă. Sindicatele reclamă, de altfel, că actuala ofertă a eliminat solicitările formulate în timpul grevei din 2023, când profesorii amenințaseră cu blocarea anului școlar și obținuseră atunci angajamentul guvernului condus de Marcel Ciolacu, susținut și de liderul PNL de atunci Nicolae Ciucă, ca salariul profesorului debutant să ajungă cel puțin la nivelul salariului mediu brut pe economie.

În paralel, Parlamentul a intrat luni într-o sesiune extraordinară de trei zile (24-26 august), în care Senatul și Camera Deputaților dezbat mai multe proiecte-jalon din PNRR: legea privind utilizarea industrială a hidrogenului din surse regenerabile (jalonul 126, legat de o cerere de plată de 2,84 miliarde de euro), reexaminarea legii ANI/integrității după decizia Curții Constituționale din 17 august, precum și proiectul inițiat de Raluca Turcan privind amânarea dublului examen de admitere la liceele de elită.