Legea salarizării bugetarilor: negocieri cu Sănătatea, în timp ce procedura rămâne blocată în justiție

Proiectul noii legi a salarizării personalului bugetar continuă pe două fire paralele: discuții tehnice cu sindicatele din Sănătate, pe de o parte, și un blocaj judiciar generat de o acțiune a Federației Sanitas, pe de altă parte. Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a declarat, după o întâlnire cu reprezentanții sindicali organizată de Ministerul Muncii, că o parte importantă dintre propunerile Ministerului Sănătății au fost preluate în forma aflată în lucru a legii, în urma discuțiilor cu ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru. Printre măsurile agreate se numără creșterea sporului pentru gărzile din structurile de urgență de la 20% la 30%, introducerea unui program-pilot de salarizare a personalului medical pe criterii de performanță și revizuirea modului de acordare a sporurilor pentru condiții periculoase, prin stabilirea unor intervale minime și maxime diferențiate pe specialități. Discuțiile tehnice urmau să continue joi, inclusiv pe tema încadrării în plafonul de sporuri pentru unitățile din subordinea Ministerului Sănătății. Cseke Attila a subliniat că obiectivul său rămâne ca veniturile personalului din sănătate să nu fie diminuate, iar soluțiile finale trebuie să fie sustenabile bugetar.

În paralel, procedura de consultare publică a proiectului legii a fost suspendată de Curtea de Apel București, pe 21 iulie, printr-o ordonanță președințială pronunțată de judecătoarea Ana-Corina Tudor, la cererea Federației Sanitas. Potrivit reconstituirii evenimentelor, aceasta este a doua tentativă a Sanitas de a bloca procesul legislativ: o primă acțiune, depusă pe 12 iunie împotriva Ministerului Muncii, Guvernului și Secretariatului General al Guvernului, fusese respinsă pe 23 iunie de un alt judecător, pe motiv că nu era îndeplinită condiția urgenței. După ce Ministerul Muncii a publicat pe 17 iulie o variantă îmbunătățită a proiectului, Sanitas a deschis o nouă acțiune pe 21 iulie, iar de această dată instanța a admis cererea în aceeași zi, la câteva ore de la depunere. Ministerul Muncii a reclamat marți seară că hotărârea a fost luată fără citarea sa în proces și a anunțat că va formula recurs.

Decizia a stârnit controverse suplimentare legate de persoana judecătoarei. Surse judiciare citate susțin că Ana-Corina Tudor este membră a Colegiului de Conducere al Curții de Apel București și că ar avea legături personale cu fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, care ar fi botezat-o și cununat-o. Aceste aspecte au alimentat suspiciuni privind imparțialitatea deciziei, într-un context în care USR a criticat public instanța, susținând că judecătorii ar fi blocat „un simplu comunicat de presă”.

Reacția USR a fost respinsă ferm de peste zece avocați, judecători și juriști, care au explicat că nu a fost suspendat un comunicat de presă, ci procedura de consultare publică a unui proiect de lege inițiat, în opinia lor, de un guvern demis. Unii dintre aceștia au mers mai departe, afirmând că un guvern demis nu ar avea dreptul să inițieze legi și că, în urma suspendării, întregul circuit instituțional al proiectului ar fi blocat, unii considerând chiar că proiectul „nu mai există din punct de vedere juridic”. Un avocat a acuzat că ministrul Dragoș Pîslaru sfidează hotărârea instanței, avertizând asupra unor posibile consecințe juridice ale nerespectării ei.