Discuțiile de la Cotroceni pe legea salarizării s-au încheiat fără acord; Pîslaru detaliază constrângerile Comisiei Europene și riscul de downgrade

Legea salarizării bugetarilor, de care depinde un jalon din PNRR și circa 770-800 de milioane de euro fonduri europene, nu a primit joi undă verde: discuțiile de la Palatul Cotroceni dintre președintele Nicușor Dan, liderii fostei coaliții de guvernare și miniștrii interimari ai Finanțelor și Muncii s-au încheiat fără o concluzie. Radu Burnete a anunțat că dialogul continuă săptămâna viitoare, iar termenul-limită pentru adoptarea legii este 31 august.

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat că liderii au primit o versiune a proiectului care îndeplinește toate obligațiile asumate de România și se încadrează în constrângerile fiscale, precizând că partidele vor analiza textul în zilele următoare, că vor mai avea loc runde de discuții tehnice în weekend și că liderii se vor revedea cu președintele săptămâna viitoare. Potrivit lui Pîslaru, față de versiunea din 17 iulie au fost fundamentate mai bine anumite elemente tehnice și au fost retestate datele, decizia finală fiind trimiterea proiectului în Parlament.

Pîslaru a precizat joi că riscul de downgrade este mult mai mare decât miza îndeplinirii jalonului din PNRR, motiv pentru care nu există posibilitatea să se depășească constrângerile fiscale. Ministrul a explicat că discuțiile cu Comisia Europeană au vizat formal mai multe ipoteze pentru legea salarizării, inclusiv eșalonări, creșteri mai mari pentru o familie ocupațională și începerea aplicării de la o dată ulterioară lui 1 ianuarie. Din perspectiva Comisiei Europene și a Ministerului de Finanțe, riscul de downgrade este cu mult mai mare decât miza îndeplinirii acestui jalon.

Pîslaru a susținut că legea salarizării presupune o echitate evaluată de Banca Mondială pe toate funcțiile și că nu poate fi ridicată o familie ocupațională peste nivelul de evaluare transversal în administrație. Ministrul a precizat că, în discuțiile cu liderii politici, s-a cerut punerea pe masă a elementelor tehnice ale proiectului, iar acest lucru s-a făcut abia joi. Pîslaru a afirmat că liderii politici au cerut și consultări suplimentare pe zona de acceptabilitate socială, mai ales cu sindicatele din sănătate și educație, iar Ministerul Muncii a verificat dacă scenariile propuse de sindicate sunt fezabile.

Pîslaru a spus că al treilea principiu discutat este existența unui mecanism de control care să prevină deviațiile majore odată cu intrarea în vigoare a legii. Ministrul a precizat că, față de versiunea din 17 iulie, liderii politici au indicat noi zone care trebuie consultate, iar el a avut întâlniri cu sectorul culturii, diplomației și justiției.

Pîslaru a susținut joi, într-o intervenție la Digi24, că toate variantele de salarizare pentru conducerile instituțiilor din justiție — CSM, parchete și Înalta Curte de Casație și Justiție — au fost reglate în urmă cu două-trei săptămâni, după consultări cu Ministerul Justiției, că problema este deja rezolvată și că magistrații știau probabil acest lucru. Ministrul a acuzat CSM că a vrut să creeze o polemică pe această temă, adăugând că polemica s-a produs „în zona de media".

Consiliul Superior al Magistraturii a răspuns că afirmațiile ministrului nu sunt reale și reprezintă „o nouă modalitate instituțională de dezinformare": Ministerul Muncii nu a publicat nicio variantă oficială a proiectului care să cuprindă corecția coeficienților pentru funcțiile de conducere din magistratură, iar Consiliul nu a fost informat de nicio instituție publică despre o asemenea modificare. CSM susține că soluția ar fi fost formulată la nivelul Ministerului Muncii și transmisă Comisiei Europene, care ar fi respins-o, fără informarea prealabilă a instituțiilor vizate. Consiliul a precizat că niciunul dintre ministerele sau instituțiile publice implicate nu a comunicat oficial că respectivele modificări au fost introduse în proiectul de lege.

Consiliul argumentează că o ajustare limitată la cele mai înalte funcții nu rezolvă problema, întrucât magistratura înseamnă toți judecătorii și procurorii din instanțe și parchete, și cere ca veniturile pentru toate funcțiile din puterea judecătorească să fie stabilite comparabil cu cele ale celorlalte puteri ale statului. CSM a reiterat că independența magistraturii presupune o reflectare corespunzătoare a statutului acesteia în arhitectura salarială a statului. Anterior, Consiliul reclamase că, în proiect, președintele Înaltei Curți este plasat salarial sub mai multe funcții politice și administrative, și a anunțat că va folosi toate instrumentele instituționale și mijloacele legale pentru apărarea statutului magistraților.