Ministerul Muncii prezintă noua versiune a legii salarizării cu valoare de referință redusă la 4.000 de lei

Ministerul Muncii a prezentat joi liderilor politici cea mai recentă formă a proiectului legii salarizării, după discuțiile anterioare cu Ministerul Finanțelor privind finanțarea acesteia. Noua versiune reduce valoarea de referință de la 4.100 de lei la 4.000 de lei pentru decembrie 2026 și întregul an 2027, o scădere de 2,44% pentru funcțiile al căror coeficient nu se schimbă. Proiectul introduce o „diferență salarială tranzitorie" pentru a evita reduceri imediate de venituri.

Consilierul prezidențial Radu Burnete a declarat că versiunea actuală îndeplinește în principiu toate obligațiile asumate de România prin PNRR și respectă constrângerile fiscale actuale, inclusiv limitele impuse de Legea responsabilității fiscal-bugetare în contextul depășirii pragului de 60% din PIB pentru datoria publică. Ministrul Muncii Dragoș Pîslaru a susținut că proiectul este echilibrat și obiectiv și nu va duce la scăderi de venituri.

Potrivit lui Burnete, proiectul legii salarizării valorează aproape 170 de miliarde de lei pe an și afectează peste un milion de oameni. El a anunțat că vor mai exista discuții tehnice în weekend, iar la începutul săptămânii viitoare liderii partidelor se vor întâlni din nou cu președintele României pentru a ajunge la o concluzie finală privind existența consensului politic pentru adoptarea proiectului.

Ministerul Finanțelor a stabilit anterior trei condiții pe care trebuie să le îndeplinească forma finală a legii: să fie echitabilă pentru angajați, să poată fi finanțată integral fără a periclita consolidarea fiscală și să îndeplinească în mod real cerințele jalonului din PNRR. Ministrul interimar Alexandru Nazare a avertizat că orice creștere a cheltuielilor salariale peste anvelopa suplimentară de circa 8 miliarde de lei pe an, agreată prin acord politic, ar deveni o obligație permanentă a bugetului și va trebui însoțită de măsuri compensatorii permanente.

Nazare a subliniat că diferența dintre costul din primul an și obligația structurală pe termen mediu este esențială, și că România nu trebuie pusă în situația de a alege între o reformă salarială nesustenabilă și investițiile finanțate prin PNRR. El a estimat că datoria publică ar putea urca la 61,8% din PIB în 2026, 63,3% în 2027 și 63,9% în 2028.

Pe partea de execuție bugetară, ministrul a prezentat evoluții pozitive: în primul semestru, deficitul cash s-a redus la aproximativ 42 de miliarde de lei, față de 70 de miliarde în aceeași perioadă din 2025, deficitul primar a scăzut cu aproape 74%, iar veniturile au crescut cu circa 32 de miliarde de lei. Deficitul estimat pentru 2026 este de 6% din PIB pe standard ESA (6,2% pe cash), după 7,9% în 2025 și 9,3% în 2024.

Documentul de impact estimează un efect agregat al legii de aproximativ 11 miliarde de lei în primul scenariu și aproximativ 12,84 miliarde de lei în al doilea scenariu. Pe cele cinci familii ocupaționale civile, salariile brute cresc cu 6,1% în primul scenariu și cu 7,3% în al doilea scenariu față de 2026.

Pîslaru a afirmat că proiectul primit de la fostul ministru al Muncii Florin Manole prevedea o anvelopă salarială cu 15,5 miliarde de lei peste bugetul actual al fondului de salarii publice. El a declarat că oficialii europeni au atras atenția asupra riscului ca o creștere peste anumite praguri a bugetului de salarii publice să afecteze ratingul de țară.

Nazare a prezentat și date comparative: în 2024, masa salarială publică a reprezentat aproape 40% din veniturile fiscale, cea mai ridicată pondere din UE, față de o medie de circa 26%. România rămâne în procedura de deficit excesiv, iar planul convenit cu Comisia Europeană impune limite clare pentru creșterea cheltuielilor. Burnete a declarat că au avut loc și discuții cu Comisia Europeană și că acest lucru nu reprezintă o problemă.