Ziua Imnului Național al României sărbătorită cu ceremonii militare și mesaje de unitate

România a marcat miercuri, 29 iulie, Ziua Imnului Național, cu ceremonii militare și religioase organizate în garnizoanele și piețele principale din toată țara. La București, manifestarea a fost programată la ora 10:00 în Piața Tricolorului, în fața Palatului Cercului Militar Național, unde a fost prezentată semnificația și simbolistica versurilor imnului, iar Muzica Reprezentativă a Ministerului Apărării Naționale a susținut un concert.

Ceremoniile au avut loc în mai multe orașe: la Arad în Piața Catedralei, la Brașov în Piața Tricolorului cu expoziție la Casa Mureșenilor și concert folcloric la Centrul Cultural Reduta, la Oradea în Piața Mihai Viteazul, la Cluj-Napoca pe platoul din fața Centrului de Cultură Urbană Casino, la Sfântu Gheorghe în fața Grupului Statuar „Mihai Viteazul", la Târgoviște cu participarea oficialităților și localnicilor, la Miercurea-Ciuc la Monumentul Ostașului Român Necunoscut, la Slatina pe platoul din fața Prefecturii Olt, la Zalău pe Platoul Central, și la Râmnicu Vâlcea cu o ședință festivă a Consiliului Local urmată de o paradă spre Parcul Zăvoi și ceremonie militară și religioasă.

Ziua a fost instituită prin Legea nr. 99/1998, care prevede că autoritățile publice și instituțiile statului marchează data prin programe cultural-educative și ceremonii militare specifice.

Ministrul apărării, Radu Miruță, a transmis că „Deșteaptă-te, române!" nu vorbește doar despre trecut, ci și despre datoria față de viitor, și că libertatea, demnitatea și unitatea trebuie apărate și consolidate în fiecare zi prin faptele fiecăruia. Ministrul a spus că simte aceeași emoție și aceeași responsabilitate de fiecare dată când răsună imnul, că fiecare generație este chemată să își facă partea pentru ca România să fie mai puternică, mai dreaptă și mai respectată, și că românii sunt mai puternici împreună atunci când pun binele țării mai presus de diferențele dintre ei.

Imnul, cu versuri scrise de Andrei Mureșanu și muzică atribuită tradițional lui Anton Pann, a fost publicat în 1848 sub titlul „Un răsunet" și a fost cântat oficial pentru prima dată la 29 iulie 1848, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea. Devenit simbol al unității Revoluției de la 1848, a fost consacrat ca imn național după Revoluția din decembrie 1989 și inclus în Constituția din 1991.

De Ziua Imnului Național, avocatul Adrian Rusu a realizat un documentar intitulat „Brașovul – izvorul imnului național", care revendică pentru Brașov statutul de loc de naștere al imnului. Lucrarea reunește informații din arhive, studii istorice și cercetări ale Muzeului „Casa Mureșenilor" și susține că la Brașov, în Șchei, poezia „Un răsunet" a fost pusă pentru prima dată pe melodie și cântată, momentul din Parcul Zăvoi rămânând prima intonare publică oficială. Potrivit mărturiei lui Gheorghe Ucenescu, elev al lui Anton Pann, Andrei Mureșanu ar fi ales melodia — cântarea religioasă „Din sânul maicii mele" — în grădina parohului Bonifatie Pitiș.