România scapă de „junk": S&P păstrează ratingul BBB-, dar menține perspectiva negativă

România rămâne în categoria țărilor recomandate investițiilor. Vineri seară, 2 octombrie, agenția Standard & Poor’s a confirmat ratingul suveran al țării la BBB-/A-3, ultima treaptă din categoria „investment grade”, și a păstrat perspectiva negativă. Astfel, retrogradarea în categoria „junk” a fost evitată deocamdată, după ce Fitch, în iulie, și Moody’s, în august, menținuseră și ele calificativele echivalente.

Potrivit S&P, consolidarea fiscală și absorbția fondurilor europene au rămas în grafic în 2026, în ciuda crizei politice. Agenția estimează că deficitul bugetar va scădea la 6,25% din PIB în 2026, cu aproape 1,5 puncte procentuale sub nivelul din 2025. Ratele de absorbție din PNRR au trecut de 90% la granturi și de 95% la împrumuturi. Pe de altă parte, S&P consideră că riscurile rămân ridicate pentru 2027–2028 și indică instabilitatea politică drept principala problemă. Avertizează că o formare prelungită a guvernului, după destrămarea coaliției în mai 2026, ar putea împiedica reducerea deficitului și ar putea scumpi împrumuturile statului. Agenția consideră esențiale un guvern susținut de o majoritate și un cadru bugetar credibil.

Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat sâmbătă pe Facebook că ratingul a fost păstrat datorită rezultatelor obținute și respectării angajamentelor, în pofida crizei politice pe care o atribuie PSD. Potrivit lui, deficitul a fost redus cu aproape 27 de miliarde de lei față de anul trecut. În primele opt luni, investițiile au ajuns la 97 de miliarde de lei, cu 25 de miliarde peste aceeași perioadă a anului trecut. Cheltuielile de personal au scăzut cu aproape 9 miliarde de lei în 14 luni, iar dobânzile plătite de stat au urcat la 42 de miliarde de lei. Bolojan a avertizat că, dacă blocajul continuă, finanțatorii nu vor mai putea fi convinși că România e „frecventabilă”. El a cerut viitorului guvern să continue cu prudența financiară.

Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a spus că menținerea ratingului e „necesară, dar nu suficientă” și că nu e un motiv de relaxare, fiindcă „cumpăna nu a trecut complet”. Potrivit lui, România trebuie să atingă țintele de deficit pentru 2026, să adopte un buget credibil pentru 2027 și să reducă în mod sustenabil deficitul sub 3% din PIB. Doar așa perspectiva ratingului ar putea redeveni stabilă.