UE lansează apelul pentru până la șapte „gigafabrici” de inteligență artificială, cu investiții de circa 30 de miliarde de euro

Comisia Europeană a lansat apelul de oferte pentru înființarea a până la șapte „gigafabrici” de inteligență artificială pe teritoriul Uniunii Europene, cel mai amplu program european de infrastructură de calcul dedicat AI. Inițiativa este susținută cu până la 10 miliarde de euro din fonduri publice europene și naționale și ar urma să atragă cel puțin 20 de miliarde de euro din partea investitorilor privați, ajungând la aproape 30 de miliarde de euro în total. Obiectivul declarat este reducerea decalajului tehnologic față de Statele Unite și China și construirea unei infrastructuri suverane pentru antrenarea modelelor avansate de inteligență artificială.

Achiziția publică este împărțită în două loturi și două etape succesive de dezvoltare. Primul lot va finanța până la patru proiecte, fiecare eligibil pentru până la 100 de milioane de euro în prima etapă și încă până la 400 de milioane în a doua; al doilea lot va sprijini până la trei proiecte, cu până la 200 de milioane de euro în prima etapă și până la 800 de milioane în a doua. Optsprezece state membre au semnat deja acordul comun de achiziție cu întreprinderea comună europeană pentru calcul de înaltă performanță (EuroHPC). Apelul este deschis până la 12 noiembrie 2026, deciziile de finanțare sunt așteptate la începutul anului 2027, iar construcția ar urma să înceapă în cursul aceluiași an; facilitățile selectate ar trebui să devină operaționale în maximum 18 luni de la semnarea contractelor, respectiv până la jumătatea anului 2028, cu dezvoltarea capacității de calcul eșalonată pe aproximativ șase ani și jumătate.

Fiecare gigafabrică urmează să fie echipată cu cel puțin 100.000 de cipuri AI de ultimă generație, iar Comisia estimează că aceste centre de date vor avea o putere de procesare de aproximativ patru ori mai mare decât infrastructura AI existentă în prezent în Uniune, dublând capacitatea totală de calcul odată cu intrarea lor în funcțiune. Ele se vor adăuga rețelei actuale de 19 „fabrici AI” și vor oferi acces la infrastructură pentru start-up-uri, IMM-uri, industrie, mediul academic și autorități publice. Pot candida consorții sau vehicule cu scop special care reunesc companii, entități publice și investitori, iar criteriile de evaluare includ evitarea dependenței excesive de un singur furnizor de hardware; Comisia a semnat memorandumuri de înțelegere cu Nvidia, AMD și Qualcomm.

De la anunțul făcut de Ursula von der Leyen la Summitul AI Action de la Paris, în februarie 2025, 76 de consorții și-au exprimat intenția preliminară de a depune proiecte, motiv pentru care Comisia a extins ținta inițială de patru-cinci gigafabrici la până la șapte, invocând și nevoia unei distribuții geografice echilibrate. Zece țări și-au manifestat interesul de a găzdui o astfel de facilitate: Germania, Italia, Franța, Polonia, Cehia, Danemarca, Finlanda, Grecia, Portugalia și Spania. Pe termen scurt, Bruxelles-ul poate angaja însă doar 1 miliard de euro din bugetul actual, restul urmând să provină din viitorul Cadru Financiar Multianual, aflat încă în negociere.

România pregătește propriul proiect, numit „Black Sea AI Gigafactory”, coordonat de Autoritatea pentru Digitalizarea României și de Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, care a transmis în iunie o scrisoare de intenție către Comisia Europeană pentru finanțare prin EuroHPC. Proiectul prevede instalarea a peste 100.000 de acceleratoare AI în două locații strategice și alimentarea cu energie de la centrala nucleară de la Cernavodă, iar între obiectivele asumate se numără sprijinirea reconstrucției digitale a Ucrainei, integrarea digitală a Republicii Moldova și extinderea serviciilor AI spre Serbia și Turcia. Comisarul european Henna Virkkunen a declarat că accesul la o capacitate de calcul de foarte mare performanță a devenit o necesitate strategică.