SUA lansează cele mai dure sancțiuni economice împotriva Iranului, cu scopul de a provoca prăbușirea regimului de la Teheran

Statele Unite au anunțat luni o nouă serie de sancțiuni economice împotriva Iranului, prezentate de secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, drept cele mai dure măsuri de acest fel din istorie. Sancțiunile sectoriale vizează cinci fluxuri financiare considerate vitale pentru Teheran: activele digitale, tehnologia, aurul, aviația și transportul maritim. Bessent a numit ziua anunțului „Ziua Z” economică și a spus că Washingtonul lansează „cea mai mare ofensivă financiară” împotriva unui adversar, cu scopul declarat de a rupe fiecare legătură economică ce susține regimul islamic și de a-l izola complet, până la o eventuală cădere a acestuia.

Bessent a avertizat că orice entitate sau stat care facilitează spălarea de bani în numele Iranului va fi exclus din sistemul bancar și din cel al dolarului american, subliniind că „nimeni nu este la adăpost” de sancțiuni și că acțiunile de urmărire vor fi accelerate. El a susținut că administrația americană poartă deja discuții cu lideri străini pentru a-i convinge să rupă relațiile economice cu Iranul, oferind Teheranului o alegere: izolare totală și o economie de subzistență, sau revenirea la normalitate prin reintegrare în economia mondială. Într-un articol de opinie publicat anterior în Financial Times, Bessent a afirmat că SUA au demontat semnificativ capacitățile militare ale Iranului și i-au slăbit programul nuclear.

Președintele Donald Trump a scris pe Truth Social că „Iranul se prăbușește complet”, descriind operațiunea drept „cea mai devastatoare acțiune economică întreprinsă vreodată împotriva unei țări”. Potrivit relatărilor, Trump prioritizează în acest moment războiul economic în detrimentul unor noi atacuri militare, pe fondul unui conflict tot mai nepopular în Statele Unite, al apropierii alegerilor intermediare și al scăderii stocurilor de arme de precizie ale armatei americane. Președintele a cerut și altor lideri mondiali, în weekend, să se alăture presiunii economice asupra Teheranului.

Iranul a respins acuzațiile americane. Adjunctul ministrului de externe, Kazem Gharibabadi, i-a răspuns ironic lui Bessent că discursul acestuia „nu stă în picioare”. Președintele iranian Massoud Pezeshkian a recunoscut totuși că țara se confruntă cu dificultăți economice serioase după decenii de sancțiuni, iar președintele Parlamentului a avertizat că Iranul nu va putea supraviețui cu o economie distrusă. Ca răspuns la presiuni, Teheranul a inclus pe lista neagră 45 de petroliere acuzate că ar fi încălcat regulile de traversare a Strâmtorii Ormuz, prin care circula anterior aproximativ 20% din petrolul mondial. China a criticat, la rândul ei, sancțiunile americane, afirmând că acestea nu vor rezolva conflictul din Orientul Mijlociu.

Contextul mai larg arată un impas al negocierilor pentru o soluție pașnică a războiului declanșat de SUA și Israel împotriva Iranului: acordul interimar semnat în iunie a permis temporar redeschiderea Strâmtorii Ormuz și relaxarea sancțiunilor, dar cele 60 de zile prevăzute pentru negocieri suplimentare privind dosarul nuclear nu au dus la un acord final, iar Washingtonul a reimpus o blocadă navală asupra porturilor iraniene.