SUA impune tarife vamale de 10-12,5% asupra importurilor din 60 de parteneri, inclusiv UE, cu scutiri pentru energie și materii prime

Administrația Trump a introdus, începând de vineri, 24 iulie, ora 00:01, tarife vamale noi de 10% sau 12,5% asupra importurilor provenite din aproximativ 60 de state și regiuni, printre care Uniunea Europeană, Marea Britanie, Mexic, Canada, China, Japonia, Elveția, Coreea de Sud și Rusia. Măsurile înlocuiesc tariful temporar de 10% impus în februarie, care a expirat exact în momentul intrării în vigoare a noilor taxe, tarif introdus după ce Curtea Supremă americană anulase majoritatea taxelor vamale impuse anterior de Trump. Produsele deja aflate în tranzit spre Statele Unite nu vor fi afectate dacă ajung la destinație până pe 28 iulie, ora 00:01, iar energia și materiile prime care nu se produc pe teritoriul american urmează să fie excluse din sfera acestor tarife.

Potrivit reprezentantului comercial american Jamieson Greer, care a condus ancheta lansată la mijlocul lunii martie, măsura vizează eliminarea din lanțurile de aprovizionare a produselor fabricate prin muncă forțată. Țările considerate a avea o legislație incompletă în domeniu - inclusiv UE, Marea Britanie, Mexic și Canada - au primit un tarif de 10%, în timp ce alte aproximativ 40 de state, printre care China, Japonia, Elveția și Coreea de Sud, au fost taxate cu 12,5%. Fostă oficială americană pentru comerț, Greta Peisch, a explicat că scopul este menținerea presiunii asupra partenerilor comerciali pentru a respecta acordurile existente și, eventual, pentru a negocia altele noi.

Rusia s-a numărat printre economiile care au primit rata maximă de 12,5%, alături de peste două duzini de alte state acuzate că nu au adoptat sau nu au aplicat efectiv interdicții privind bunurile produse prin muncă forțată. Comerțul dintre SUA și Rusia s-a redus drastic după invazia la scară largă a Ucrainei din 2022, ajungând la doar 4,4 miliarde de dolari în 2025; printre principalele importuri americane din Rusia s-au numărat îngrășămintele, materialele nucleare și metalele prețioase, în timp ce exporturile americane au constat mai ales din vaccinuri și produse medicale. Aceste tarife pentru muncă forțată sunt separate de un pachet de sancțiuni bipartizane introdus de senatorii americani pe 15 iulie.

Reacțiile internaționale nu au întârziat. Australia, Japonia și Noua Zeelandă au condamnat noile tarife chiar înainte de intrarea lor în vigoare - Canberra le-a numit „nejustificate”, Wellington „extrem de dezamăgitoare”, iar Tokyo și-a exprimat „regretul”. Cea mai fermă reacție a venit din partea șefei diplomației europene, Kaja Kallas, care, aflată la Manila pentru reuniunile ASEAN, a declarat pentru Reuters că acuzațiile privind presupusele deficiențe ale UE în combaterea muncii forțate „nu au fundament” și că legislația europeană oferă angajaților drepturi comparabile sau chiar superioare celor din Statele Unite. Kallas a spus că blocul comunitar nu se aștepta să fie inclus pe lista statelor vizate, a calificat decizia drept o „surpriză neplăcută” și a anunțat că UE va cere clarificări oficiale de la Washington, susținând că și-a respectat integral obligațiile din acordul comercial transatlantic încheiat anul trecut.

Pe un alt palier, Kallas a menționat și cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei, aprobat joi de Consiliul Uniunii Europene, care include noi restricții asupra sectorului bancar și asupra rețelelor de criptomonede. Potrivit oficialei europene, sancțiunile afectează deja economia rusă și îngreunează accesul Moscovei la finanțare externă, reprezentând parte a strategiei europene de a determina Rusia să accepte negocieri reale cu Ucraina.