Șefa FMI cere guvernelor să strângă cureaua: datoria mondială se apropie de un nivel record

Prețurile ridicate la energie, datoria publică record și riscurile boom-ului investițiilor în inteligența artificială (AI) amenință economia mondială, a avertizat miercuri, la Singapore, directorul general al FMI, Kristalina Georgieva. Ea a cerut guvernelor puternic îndatorate să reducă cheltuielile, iar băncilor centrale să adopte o poziție restrictivă, spunând că s-a încheiat perioada în care guvernele se puteau baza pe bani ieftini și pe creștere rapidă ca să-și țină datoriile sub control.

Georgieva a spus că economia globală e trasă în direcții opuse: un șoc negativ al ofertei de energie, provocat de războiul din Orientul Mijlociu, legat de Iran, și un șoc pozitiv al cererii, generat de AI. Efectul combinat este extrem de inegal, iar boom-ul AI ocolește multe țări. Noile prognoze ale FMI, care vor fi publicate săptămâna viitoare la reuniunile anuale FMI–Banca Mondială de la Bangkok, vor arăta cele mai mari revizuiri în jos pentru țările afectate de război, între care Ucraina și statele din Golf. Ea nu a spus dacă FMI își va modifica prognoza de creștere globală pentru 2026.

Potrivit ei, petrolul se menține la circa 100 de dolari pe baril, peste nivelul de 89 de dolari prognozat de FMI în iulie, iar capacitatea de rafinare afectată adaugă încă aproximativ 100 de dolari pe baril la marjele produselor rafinate, inclusiv la motorină. Prețurile ridicate vor persista probabil chiar dacă războiul din Golf s-ar încheia curând, iar contractele futures pe Brent indică prețuri mari până în 2027.

Georgieva a avertizat că datoria publică mondială se apropie de nivelurile de după al Doilea Război Mondial și ar putea depăși 100% din PIB înainte de 2030. Economiile dezvoltate sunt „cei mai mari vinovați”, iar în economiile avansate cu datorii mari e nevoie urgentă de planuri credibile de consolidare fiscală pe termen mediu. Factorii de decizie „nu se mai pot baza doar pe rate de creștere mai ridicate pentru a rezolva problemele fiscale”, a spus ea. Randamentele obligațiunilor pe 10 ani din SUA, Germania și Japonia au atins cele mai ridicate niveluri din 2007, 2009 și, respectiv, 1996.

Ea a calificat drept „extrem de adecvate” recentele majorări de dobândă ale Fed, BCE și Băncii Japoniei și a spus că în multe țări ar putea fi momentul unei politici monetare prudente, dar mai restrictive.

FMI estimează că AI, folosită corect, ar putea crește economia globală cu până la jumătate de punct procentual pe an, echivalentul adăugării unei economii de dimensiunea ASEAN într-un deceniu. Georgieva a avertizat însă că boom-ul AI este inflaționist, iar investițiile raportate la PIB ar putea depăși valurile anterioare din căi ferate, rețele electrice și telecomunicații. O dezamăgire a pieței s-ar putea transforma într-un „șoc de amploare”. Printre riscuri, ea a enumerat și pierderea locurilor de muncă, atacurile cibernetice și modelele de ultimă generație care ar putea scăpa de sub controlul uman.