Helge Berger a lăudat drept „remarcabil” efortul guvernului Bolojan și avertizează că piețele urmăresc atent bugetul pe 2027. Fără măsuri noi, datoria publică ar urca la 70% din PIB în 2030.
Discuțiile se poartă în format virtual și urmăresc un acord la nivelul experților, care va avea nevoie apoi și de aprobarea Consiliului Executiv al FMI. Pentru 2027, Kievul estimează un deficit de finanțare de circa 70 de miliarde de dolari.
Isărescu spune că rezerva BNR depășește 60 de miliarde de euro și că România are nevoie de investiții, fonduri europene și credite de pe piețe. Un acord cu FMI ar deveni necesar doar dacă țara și-ar pierde grav credibilitatea.
Fostul președinte propune, ca variantă minimă, un acord preventiv cu Fondul, adică o sumă stabilită dinainte, accesibilă în caz de criză. Băsescu susține că un astfel de acord ar fi o plasă de siguranță și nu ar agrava situația economică.
Ministrul Finanțelor spune că riscurile prezentate de Nicușor Dan sunt corecte și că evaluările Fitch, Moody's și S&P din primele trei luni ale lui 2027 sunt decisive. Ținta lui e ca perspectiva de rating să revină de la negativă la stabilă.
Adrian Negrescu spune că veniturile și cheltuielile prezentate de Nicușor Dan dau un deficit de 130 de miliarde, nu de 150. Pentru 2027, analistul anticipează înghețarea salariilor și a pensiilor, accize mai mari și riscul ca România să fie retrogradată la „junk”.
Șeful statului spune că 60 de miliarde de lei din deficit sunt doar dobânzi. O retrogradare a ratingului ar alunga fondurile de investiții și de pensii, iar în lipsa creditorilor ar putea veni FMI, cu condiții drastice.
Temerile privind dependenţa de boom-ul investiţiilor AI şi evaluările ridicate ale acţiunilor companiilor tehnologice afectează pieţele din întreaga lume, a declarat Georgieva la sediul FMI din Washington. Oficialul a adăugat: „evoluţiile financiare fluctuează şi tendinţa probabil va continua, iar…