Șefa FMI: șocul energetic, datoria record și riscurile legate de AI amenință economia globală

Prețurile ridicate la energie, datoria publică record și riscurile asociate boom-ului investițiilor în inteligența artificială (AI) amenință economia mondială. Avertismentul a fost lansat miercuri de directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva, într-un discurs la Singapore. Ea a cerut guvernelor puternic îndatorate să reducă cheltuielile, iar băncilor centrale să adopte o poziție restrictivă.

Georgieva a spus că economia globală este trasă în direcții opuse: pe de o parte, un șoc negativ al ofertei de energie, provocat de războiul din Orientul Mijlociu, pe de altă parte, un șoc pozitiv al cererii, generat de AI. Potrivit ei, efectul combinat este extrem de inegal la nivel mondial, iar boom-ul investițiilor în AI ocolește multe țări. Noile prognoze ale FMI vor arăta cele mai mari revizuiri în jos pentru țările afectate de război, între care Ucraina și statele din zona Golfului. Ea nu a spus dacă FMI își va modifica prognoza de creștere globală pentru 2026.

Potrivit șefei FMI, petrolul se menține la aproximativ 100 de dolari pe baril, cu mult peste nivelul de 89 de dolari prognozat de FMI în iulie. Capacitatea de rafinare afectată adaugă încă aproximativ 100 de dolari pe baril la marjele produselor rafinate, inclusiv la motorină. Georgieva a avertizat că prețurile ridicate la energie vor persista probabil o vreme chiar dacă războiul din Golf s-ar încheia curând, iar contractele futures pe Brent indică prețuri ridicate până în 2027.

În privința datoriilor, Georgieva a avertizat că datoria publică mondială se apropie de nivelurile de după al Doilea Război Mondial și ar putea depăși 100% din PIB înainte de 2030. Ea a spus că economiile dezvoltate sunt „cei mai mari vinovați” și că în economiile avansate cu datorii mari nu se văd măsuri decisive, deși e nevoie urgentă de planuri credibile de consolidare fiscală pe termen mediu. Factorii de decizie „nu se mai pot baza doar pe rate de creștere mai ridicate pentru a rezolva problemele fiscale”, a spus ea. Georgieva a mai arătat că randamentele obligațiunilor de stat pe 10 ani din SUA, Germania și Japonia au atins cele mai ridicate niveluri din 2007, 2009 și, respectiv, 1996.

Pe politica monetară, Georgieva a calificat drept „extrem de adecvate” recentele majorări de dobândă ale Rezervei Federale, Băncii Centrale Europene și Băncii Japoniei. Ea a spus că acum ar putea fi momentul unei politici monetare prudente, dar mai restrictive, în multe țări.

Despre AI, FMI estimează că tehnologia, folosită corect, ar putea crește economia globală cu până la jumătate de punct procentual pe an, echivalentul adăugării unei economii de dimensiunea ASEAN într-un deceniu. Georgieva a avertizat însă că boom-ul AI este inflaționist, iar investițiile raportate la PIB ar putea depăși valurile anterioare din căi ferate, rețele electrice și telecomunicații. O dezamăgire a pieței față de companiile de AI s-ar putea transforma într-un „șoc de amploare”, a spus ea.