România pierde definitiv 770 de milioane de euro din PNRR, după eșecul legii salarizării bugetarilor

România a pierdut definitiv 770 de milioane de euro din fondurile PNRR, după ce PSD, PNL, USR și UDMR nu au reușit să ajungă la un consens asupra Legii salarizării bugetarilor până la termenul de la finalul lunii august. Președintele Nicușor Dan a anunțat miercuri seară eșecul negocierilor, pe care Administrația Prezidențială le-a mediat încă din primăvară, precizând că proiectul este aproape finalizat din punct de vedere tehnic, dar nu s-a găsit un consens politic și social. Cele patru partide și-au asumat împreună pierderea banilor și au convenit să adopte legea până la sfârșitul anului, respectând anvelopa salarială negociată cu Comisia Europeană. Parlamentul a închis miercuri Planul Național de Redresare și Reziliență fără ca noua lege să fie adoptată.

Anunțul a declanșat un scandal de acuzații reciproce între partidele fostei coaliții. Ilie Bolojan a susținut că PNL a făcut tot ce a fost posibil pentru un acord și a acuzat PSD că a compromis „în mod iresponsabil și populist” șansa României de a încasa banii, amintind că trei miniștri succesivi ai Muncii veniți din partea PSD nu au reușit să finalizeze proiectul din 2022 încoace. Sorin Grindeanu i-a replicat cerându-i lui Bolojan să-și asume eșecul și transmițându-i că „românii au nevoie de soluții, nu de explicații”, acuzând Executivul de incapacitate. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a acuzat PSD că a întreținut artificial pretențiile sindicatelor, care ar fi depășit cu aproximativ 6 miliarde de lei ce își putea permite statul, și că social-democrații ar fi urmărit calcule electorale, ca să acorde ei înșiși majorările mai târziu.

Kelemen Hunor a explicat poziția UDMR, spunând că o lege proastă nu trebuie adoptată în grabă, chiar dacă întârzierea costă scump, și că actualul proiect nu corectează inechitățile din educație, sănătate, cultură și asistență socială, motiv pentru care partidul său nu îl poate susține în forma actuală. El a cerut ca, până la finalul anului, să ajungă în Parlament o variantă mai bună, negociată real cu sectoarele vizate, fără ca venitul niciunui bugetar să scadă. Sindicatele au respins proiectul ca fiind inechitabil, incoerent și cu erori majore.

Firul politic a continuat cu declarații de la mai mulți comentatori și oficiali: Radu Miruță și Dragoș Pîslaru au indicat PSD ca principal responsabil, în timp ce analistul Mihai Coteț a estimat că vina e împărțită – principală a PSD, dar și a PNL, pentru că nu a presat suficient partenerii de coaliție. Comentatorul Ion Cristoiu a susținut, dimpotrivă, că neadoptarea legii e „o mare victorie” pentru România, întrucât proiectul ar fi fost pregătit pe repede-înainte și ar fi putut fi o „bombă” pentru țară, cerând refacerea lui pe îndelete. Cristian Preda a acuzat PSD că a condus Ministerul Muncii 54 din cele 58 de luni scurse de la începutul PNRR fără să facă legea, iar acum mobilizează sindicatele pentru a pune eșecul în cârca lui Bolojan și a lui Pîslaru, ministru interimar de doar patru luni.