România a oprit complet centrala nucleară de la Cernavodă din cauza scăderii Dunării; importurile de energie se scumpesc

Nuclearelectrica a anunțat că a început în dimineața de 13 august 2026 manevrele pentru oprirea controlată a unității 2 a Centralei Nucleare Cernavodă, ca măsură de siguranță determinată de scăderea continuă și semnificativă a nivelului fluviului Dunărea. Potrivit inginerului-șef Radu Gabor, deconectarea unității 2 de la Sistemul Energetic Național a avut loc la ora 11:00, iar procedura de oprire a durat până diseară, în jurul orelor 16:00-17:00.

Oprirea celui de-al doilea reactor marchează prima dată din 2003 când centrala de 1.400 MW (cu două reactoare de câte 706 MW fiecare) este complet oprită din cauza secetei. Primul reactor a fost oprit la sfârșitul lunii iulie din aceeași cauză. Centrala asigura aproximativ 20% din producția de energie electrică a României atunci când funcționa la capacitate maximă.

Compania a precizat că menținerea în stare oprită a ambelor unități nu afectează parametrii de securitate nucleară, personalul, mediul sau populația. Autoritățile române au luat măsuri pentru a încerca să mențină nivelul Dunării: săptămâna trecută au început scufundarea a patru barje încărcate cu piatră în apropierea Canalului Bala, cu intervenția Armatei prin detonări controlate. Măsurile nu au fost suficiente, iar nivelul fluviului a coborât sub pragul necesar pentru menținerea reactorului în funcțiune.

Ministerul Energiei a transmis că sistemul energetic național este stabil și funcționează fără probleme. După oprirea centralei de la Cernavodă au existat intervale de timp joi când mai mult de jumătate din necesarul de consum a provenit din surse fotovoltaice. Radu Gabor a declarat că, de la ora 11:00-12:00, România nu va mai dispune de 1.400 de megawați din producția centralelor de la Cernavodă și că țara va trebui să importe masiv energie la orele de vârf.

Secretarul de stat Bogdan Bușoi a declarat la Antena 3 CNN că seara România se bazează în prezent pe importuri de energie la prețuri sensibil mai mari decât cele din contractele bilaterale. Prețurile de pe piața zilei următoare sunt acum de aproximativ 2-2,5 ori mai mari. Bușoi a precizat că, dacă oprirea va dura o săptămână sau două, impactul asupra prețurilor pentru consumatori la renegocierea contractelor va fi foarte mic, nesemnificativ. Totuși, o criză prelungită de 10 zile sau 2 săptămâni ar putea duce, la renegocierea contractelor din toamnă, la creșteri de preț de 10-15%.

Bușoi a explicat că România are și capacități de producție păstrate ca rezervă. Grupul energetic Rovinari 4, de la Complexul Energetic Oltenia, are o putere nominală de 330 MW, din care aproximativ 300 MW ar putea fi disponibili. Secretarul de stat a avertizat că pornirea grupului Rovinari 4 nu este justificată acum economic, deoarece energia pe cărbune este scumpă și implică plata certificatelor de CO2 și costuri de personal. El a avertizat, de asemenea, că apa din lacurile de acumulare trebuie folosită cu atenție, deoarece nu există garanția unor precipitații suficiente în toamnă pentru refacerea rezervelor.

Specialiștii de la CNE Cernavodă vor decide reconectarea unităților nucleare în funcție de evoluția prognozelor privind nivelul Dunării. Guvernul a instituit stare de urgență în sectorul energetic pe toată luna august și a pregătit un mecanism pentru întreruperea etapizată a alimentării consumatorilor industriali, dacă situația o va impune. Necesarul de energie va fi acoperit prin importuri și utilizarea capacităților interne de producție, inclusiv reactivarea unei centrale pe lignit cu 330 MW și producția eoliană și hidroelectrică. Autoritățile au cerut și reducerea voluntară a consumului în orele de vârf.