România a încasat peste 301 milioane de euro din PNRR, bani suspendați de Comisia Europeană

România a încasat vineri, 9 octombrie, peste 301 milioane de euro din PNRR, bani aferenți cererii de plată nr. 3, pe care Comisia Europeană îi suspendase anterior. Din această sumă, 298,6 milioane de euro sunt granturi nerambursabile, iar aproximativ 2,6 milioane de euro sunt împrumuturi. După această plată, totalul încasat de România prin PNRR ajunge la aproximativ 13,27 miliarde de euro.

Anunțul a fost făcut pe Facebook de ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare. Potrivit acestuia, fondurile au fost deblocate în urma eforturilor instituționale și a dialogului cu Comisia Europeană privind îndeplinirea angajamentelor asumate de România. Ministrul a precizat că încasările contează direct pentru finanțarea deficitului bugetar și pentru administrarea lichidităților Trezoreriei Statului. Din aceeași cerere de plată, România pierduse definitiv aproximativ o jumătate de miliard de euro, din cauza întârzierii reformelor din jaloanele privind companiile de stat.

Nazare cere o evaluare riguroasă a PNRR, „investiție cu investiție” și reformă cu reformă: ce s-a finalizat, ce impact economic au avut proiectele, ce mai poate fi terminat și ce sume au rămas de plată, cu sursele lor de finanțare. „Nu este suficient ca o reformă să fie îndeplinită formal pentru a încasa o sumă din PNRR”, a scris ministrul, adăugând că trebuie verificat în ce măsură reformele adoptate sunt efectiv aplicate.

Ministerul Finanțelor a cerut Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene și ordonatorilor de credite să actualizeze și să centralizeze datele despre sumele încasate, cheltuielile efectuate, investițiile care au nevoie de finanțare suplimentară și obligațiile rămase. Potrivit lui Nazare, datele vor sta la baza rectificării bugetare din acest an și a bugetului pe 2027, iar situația financiară a PNRR va fi prezentată public. Bugetul pe 2026 a fost construit pe ipoteza atragerii integrale a fondurilor PNRR programate pentru acest an, iar programul se apropie de încheiere.

Ministrul susține și că, în perspectiva viitorului cadru financiar european, România trebuie să treacă de la accentul pe absorbția fondurilor la o abordare orientată spre rezultate și impact economic.