Nazare merge la ECOFIN fără guvern cu puteri depline: „România trebuie să aibă o voce mai puternică”

România își apără joi și vineri, 8-9 octombrie, interesele la reuniunile Eurogrupului în format inclusiv și ale Consiliului ECOFIN de la Luxemburg. Țara e reprezentată de ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, deși nu are un guvern cu puteri depline și nici o direcție stabilită pentru bugetul din 2027.

Joi, la Eurogrupul extins, unde participă miniștrii din toate statele membre, inclusiv cei din afara zonei euro, temele relevante pentru România sunt dezvoltarea piețelor de capital, eficiența finanțelor publice și efectul prețurilor la energie asupra competitivității. Vineri, ECOFIN discută competitivitatea sectorului bancar, piața energiei, implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență, cu plățile în curs și constatările Curții de Conturi Europene, rezultatele Semestrului European 2026, cadrul de guvernanță economică și extinderea clauzei naționale de derogare pentru Grecia. Pe sectorul bancar, România, care nu face parte din Uniunea Bancară, urmărește un echilibru între interesele statului de origine și cele ale statului gazdă, dar și cerințe adecvate de capital și lichiditate. La energie, discuțiile se concentrează pe electrificare, rețele, interconexiuni și pe păstrarea unor măsuri temporare și țintite.

Miercuri, Nazare a pregătit reuniunea împreună cu reprezentanți ai BNR și ai ASF. Ministrul a scris că România trebuie să își stabilească din timp prioritățile și limitele pe care le apără, să nu lase ca poziția ei să fie definită de alții și să transmită partenerilor „un mesaj clar de stabilitate și responsabilitate”. Nazare a mai spus că România are „expertiză, argumente și interese economice legitime” și trebuie să aibă o voce mai puternică la masa deciziilor. În marja reuniunii, ministrul va avea mai multe întâlniri bilaterale.

Pe fundal, România se află în procedură de deficit excesiv din 2020 și s-a angajat să coboare deficitul sub 3% din PIB până în 2030. Comisia Europeană estimează o datorie publică de 61,6% din PIB la finalul lui 2026 și de 63,4% în 2027. Criza politică ridică semne de întrebare asupra capacității țării de a-și respecta angajamentul de reducere a deficitului.