Rezumatul zilei 9.11.2026

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat luni la București că Uniunea Europeană dă 50 de milioane de euro pentru hubul de securitate maritimă pe care România și Bulgaria îl vor gestiona la Marea Neagră. Alte 10 milioane de euro merg la operațiunile românești de căutare și salvare pe mare. Vizita, anunțată din weekend, a inclus discuții la Palatul Cotroceni cu președintele Nicușor Dan și la Palatul Victoria cu premierul Luca Niculescu. Von der Leyen a promis că UE va ajuta la supravegherea Mării Negre, inclusiv cu imagini din satelit prin programul Copernicus, și a cerut restabilirea libertății de navigație, după atacurile cu drone asupra navelor comerciale din ultimele săptămâni, soldate cu marinari morți și dispăruți. Ea a amintit că România primește peste 16 miliarde de euro prin programul de înarmare SAFE și a îndemnat România să participe și la al doilea apel, de peste 21 de miliarde de euro, inclusiv pentru protejarea porturilor.

Conducerea PNL a aprobat duminică deschiderea negocierilor pentru absorbția partidului Forța Dreptei, condus de Ludovic Orban, fostul președinte liberal care a plecat din PNL în 2021. Fuziunea nu s-a produs încă: președintele PNL, Ilie Bolojan, are mandat să negocieze după ce și Forța Dreptei adoptă o decizie asemănătoare, iar partidul prezintă pasul drept începutul unui „Pol al Modernizării”, o alternativă de centru-dreapta pentru alegerile din 2028. În aceeași ședință, Biroul Politic Național a votat începerea procedurilor de recuperare a banilor din facturi neplătite și din contracte semnate cu încălcarea statutului. Bolojan spune că PNL are datorii rămase de la patru filiale din alegerile locale din 2020 și din campaniile din 2024, pentru care creditorii au obținut în instanță penalități de până la câteva ori suma inițială, iar filialele au două săptămâni să ajungă la o eșalonare. Partidul trebuie să restituie statului și peste 14 milioane de lei cheltuiți pentru promovarea cărții lui Nicolae Ciucă, după ce a pierdut definitiv procesul cu Autoritatea Electorală Permanentă.

Unitatea 2 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă a intrat luni, la ora 00:42, în secvența de pornire, după ce nivelul Dunării a crescut suficient pentru funcționarea în siguranță. Ministerul Energiei estimează reconectarea la rețea pentru marți, iar directorul general al Nuclearelectrica, Mihai Gioară, spune că de miercuri centrala va funcționa cu ambele reactoare și va asigura din nou circa 20% din necesarul de electricitate al țării. Unitatea 1 a fost reconectată vineri, după ce reactoarele fuseseră oprite pe 28 iulie și pe 13 august, pentru că debitul scăzut al Dunării nu mai asigura apa de răcire. Potrivit Nuclearelectrica, cele trei luni de oprire au costat aproximativ un miliard de lei. Directorul centralei, Romeo Urjan, spune că repornirea va înlocui importuri scumpe de circa 1.300 MW la vârful de seară, dar avertizează că oprirea s-ar putea repeta anul viitor dacă seceta va fi la fel de puternică.

PSD vrea ca comunele cu mai puțin de 3.000 de locuitori și orașele ajunse sub pragul legal de 10.000 de locuitori să fie comasate obligatoriu, nu doar voluntar. Planul a fost prezentat luni de europarlamentarul Dragoș Benea, vicepreședinte PSD și coordonatorul grupului de lucru, care spune că se analizează trei praguri, de 1.500, 3.000 și 5.000 de locuitori, iar sub cel de 3.000 s-ar afla circa 1.600–1.700 de comune. Decizia ar aparține unui Comitet Național, fără referendumuri locale, pe baza a șase criterii, de la demografie la accesul la servicii, iar reforma ar putea reduce și numărul de județe. PSD vrea ca documentul să fie gata în martie 2027 și ca Guvernul condus de Luca Niculescu să-și asume răspunderea pe el în Parlament, pentru ca schimbările să se aplice din 2028, când ar dispărea între 15.000 și 18.000 de aleși locali. Planul merge mai departe decât comasarea voluntară a localităților sub 1.500 de locuitori, prezentată cu o săptămână în urmă de liderul PSD, Sorin Grindeanu, iar Benea recunoaște că „toți primarii se vor opune”.

Michał Oksiński, tânărul de 24 de ani care a deschis focul sâmbătă în Piața Principală din Cracovia, a murit luni dimineață la spital, după ce fusese rănit în schimbul de focuri cu poliția. El a ucis șase oameni, între care un britanic și o austriacă, și a rănit cel puțin 15, iar înainte de atac și-a ucis acasă părinții și sora. Asupra lui și în mașină, anchetatorii au găsit patru arme de foc (două puști semiautomate AR-15 și două pistoale) și aproximativ 500 de cartușe. Procurorii anchetează atacul ca infracțiune teroristă. Ministrul de Interne, Marcin Kierwiński, spusese că suspectul avea „opinii foarte radicale” și era fascinat de extrema dreaptă, dar luni Parchetul Național a transmis că nu are dovezi că atacatorul ar fi fost inspirat de o anumită ideologie.

Premierul Luca Niculescu le-a cerut luni instituțiilor responsabile să colaboreze pentru a aplica o foaie de parcurs cu șapte direcții strategice și 57 de măsuri împotriva violenței asupra copiilor, de la prevenire și identificare timpurie până la recuperarea victimelor. Planul a fost prezentat la Palatul Victoria, la încheierea unui proiect al Ministerului Muncii, al Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, al UNICEF România și al Secretariatului General al Guvernului. Direcțiile de protecție a copilului au înregistrat în 2025 peste 20.000 de cazuri de abuz, neglijare și exploatare, iar studiile din proiect arată că peste un milion de copii au trăit cel puțin o dată o formă de violență, aproximativ 600.000 doar în ultimul an. Niculescu a recunoscut că instituțiile nu comunică suficient și reacționează uneori prea târziu și a anunțat că Ministerul Educației a început o consultare despre siguranța copiilor în școli. Ministrul Educației, Sorin Costreie, a criticat Parlamentul pentru că a respins legea prin care elevii ar fi putut merge la consilierul școlar fără acordul părinților.

Premierul Ungariei, Péter Magyar, a anunțat luni pe rețelele sociale, citând presa, că Áron Orbán, fratele mai mic al fostului premier Viktor Orbán, a fost reținut sub suspiciunea de trafic de persoane. Poliția și Oficiul Național pentru Recuperarea și Protecția Activelor (NVVH) au confirmat mai multe rețineri și percheziții la Budapesta și în județul Pesta, într-o rețea suspectată că făcea trafic cu permise de muncă, dar nu au confirmat oficial numele celor reținuți. Șefa NVVH, Anna Unger, a confirmat doar „acțiuni suplimentare” în dosarul lui Áron Orbán. Potrivit presei ungare, firma acestuia ar fi înscris cetățeni vietnamezi la un curs de prim ajutor al Universității din Pécs, ca să obțină mai ușor vize Schengen. Ancheta vine după ce partidul Tisza, condus de Magyar, a câștigat alegerile din aprilie 2026 și a încheiat 16 ani de guvernare Orbán, iar trei foști miniștri sunt deja în detenție.

Primăria Capitalei a refuzat avizul pentru manifestația AUR de susținere a lui Călin Georgescu, programată sâmbătă, 14 noiembrie, în Parcul Izvor, lângă Parlament. Primăria explică decizia printr-o adresă din 6 noiembrie a Jandarmeriei și a Poliției Capitalei, care semnalau îndemnuri online la violență, inclusiv la folosirea armelor albe și la blocarea drumurilor, și o mobilizare din 39 de județe, deși protestul fusese declarat pentru 50 de persoane. Autoritățile invocă și meciul România–Polonia din aceeași zi, cu circa 35.000 de suporteri, și spun că organizatorul a refuzat să mute protestul la altă dată. Liderul AUR, George Simion, care anunțase mitingul într-un mesaj video în care îi cerea Ursulei von der Leyen să plece, spune că manifestația va avea loc oricum, că își asumă personal organizarea ei și că așteaptă zeci de mii de oameni. Călin Georgescu, care a câștigat doar primul tur al alegerilor prezidențiale anulate din 2024, se află în arest preventiv pentru înșelăciune și spălare de bani.

Secretarul general al PSD, Claudiu Manda, i-a avertizat luni pe miniștrii partidului, în ședința conducerii, că unii dintre ei ar putea să nu mai prindă Crăciunul în funcție dacă lucrurile continuă în aceeași direcție. Potrivit vicepreședintelui PSD Dragoș Benea, mai mulți miniștri au ratat termenele pentru propunerile de comasare a companiilor de stat și a agențiilor guvernamentale, pe care trebuiau să le trimită vicepremierului Marian Neacșu. Nici Manda, nici Benea nu au spus pe cine vizează avertismentul, iar Digi24 scrie că înlocuirea miniștrilor nu ar fi pusă efectiv în discuție. PSD este singurul partid cu miniștri în Guvernul Luca Niculescu, învestit pe 20 octombrie, unde deține 11 portofolii.

Uniunea Europeană, NATO și consilierii pentru securitate națională ai Franței, Germaniei și Regatului Unit vor fi prezenți marți și miercuri la Abu Dhabi, unde Ucraina și Rusia reiau negocierile mediate de SUA, în prima rundă în trei din februarie. Comisia Europeană și Consiliul European trimit o echipă comună, condusă de Bjoern Seibert, șeful de cabinet al Ursulei von der Leyen, și de Anna-Maria Boura, consiliera lui António Costa. Rolul europenilor rămâne neclar, pentru că Kremlinul exclude orice participare europeană directă, iar un oficial UE spune că europenii nu vor fi în sala de negocieri. Emisarul american Jared Kushner a anunțat că el și Steve Witkoff se vor întâlni întâi cu ucrainenii și cu europenii. După disputa publică din weekend dintre Franța și Rusia pe această temă, delegațiile sunt acum stabilite: Rusia îl trimite pe Vladimir Medinski, iar Ucraina pe Rustem Umerov.

Consiliul de administrație al Nvidia a deschis duminică o anchetă independentă, după ce presa americană a scris că directorul general Jensen Huang ar fi fost ținta unei operațiuni a serviciilor de informații chineze. Huang a recunoscut într-o scrisoare către angajați o relație extraconjugală, fără să numească femeia, pe care The New York Times o identifică drept Alice Huang, directoare la Megaspeed, o firmă din Singapore parteneră a Nvidia, suspectată de autoritățile americane că redirecționa cipuri Nvidia spre China. Consiliul spune că nu are motive să creadă că securitatea națională a SUA sau secretele companiei au fost compromise și că Huang rămâne la conducere. Trei președinți republicani de comisii din Camera Reprezentanților îi cer lui Huang să participe pe 18 noiembrie la o informare cu ușile închise, iar Beijingul respinge acuzațiile drept nefondate. Acțiunile Nvidia, a doua cea mai valoroasă companie listată din lume, au scăzut luni cu până la aproximativ 7%.

Donald Trump a sugerat, într-un interviu difuzat duminică de CBS, că Ucraina ar putea pierde teritorii printr-un acord de pace, spunând că țara „va ajunge să aibă o formă puțin diferită” după război. Președintele american nu a dat detalii, dar a spus că Ucraina va putea rămâne un stat liber și independent. Trump se consideră „foarte aproape” de un acord și vede principalul obstacol în „ura imensă” dintre Vladimir Putin și Volodimir Zelenski. El a confirmat că se discută o întâlnire în trei cu Putin și Xi Jinping la summitul Asia-Pacific de la Beijing de săptămâna viitoare. Rusia cere de mult ca Ucraina să cedeze Donbasul, iar Kievul a respins constant orice cedare de teritorii.

Locuitorii comunei Rășinari, din județul Sibiu, au respins exploatările miniere la referendumul local consultativ de duminică, cu 2.194 de voturi „Nu” (98,43%) și 35 de voturi „Da” (1,57%), potrivit Autorității Electorale Permanente. Prezența finală a fost de 50,64%, adică 2.244 de votanți din 4.431 de înscriși, mult peste pragul de validare de 30%, atins încă de duminică după-amiază. Referendumul a pornit de la proiectul companiei Mineral Proiect Invest SA de a deschide în perimetrul Valea Dobra o carieră de roci magnezitice de circa șapte hectare, o investiție de circa 25 de milioane de euro, pentru 20 de ani. Primarul Bucur Bogdan a emis deja un certificat de urbanism negativ, iar Primăria cere retragerea proiectului de hotărâre de guvern prin care zăcământul ar trece în domeniul public al statului.

Ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Ștefan-Ovidiu Popa, a declarat luni că la CFR Marfă e nevoie de o concediere colectivă a celor aproximativ 1.500 de angajați rămași. Potrivit ministrului, statul ar trebui să plătească în total 56 de milioane de lei, circa 11 milioane de euro, din care 19 milioane de lei pentru salariile restante pe patru luni și 37 de milioane pentru cele cinci salarii compensatorii prevăzute de contractul colectiv de muncă pentru fiecare angajat. Ministrul spune că a discutat sursele de finanțare cu premierul, cu vicepremierul și cu Ministerul Muncii și avertizează că România riscă o procedură de infringement, pentru că CFR Marfă și Carpatica Feroviar au același obiect de activitate. Compania nu mai are licență de operare din primăvară, iar din iunie angajații au contracte active, dar nu mai lucrează. Peste 300 dintre ei au contract și cu Carpatica Feroviar, iar aproximativ 900 sunt în șomaj tehnic.

Ministerul Finanțelor a lansat luni o nouă emisiune de titluri de stat Tezaur, în care persoanele fizice de peste 18 ani pot investi până pe 4 decembrie. Titlurile au scadențe de 1, 3 și 5 ani, cu dobânzi anuale de 6,50%, 7% și, respectiv, 7,50%, iar câștigul din dobânzi nu se impozitează. Termenul-limită depinde de canalul ales: 2 decembrie pe Ghișeul.ro și la oficiile poștale din mediul rural, 3 decembrie în Spațiul Privat Virtual al ANAF și la oficiile poștale din orașe, 4 decembrie la ghișeele Trezoreriei. Ministerul va folosi banii pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a participat luni la Bruxelles la reuniunile ECOFIN și Eurogrup, unde miniștrii de finanțe din UE au discutat finanțarea apărării, simplificarea legislației europene și noile reguli de impozitare a produselor din tutun. Nazare a scris pe Facebook că reducerea deficitului întărește credibilitatea României în fața partenerilor europeni și că această poziție trebuie folosită pentru reguli previzibile, acces mai bun la capital și mai puțină birocrație. România susține un cadru de impozitare a tutunului, inclusiv a noilor produse cu nicotină, care să țină cont de sănătatea publică și de condițiile realiste de aplicare pe piața locală. La discuția despre apărare a participat și secretarul general al NATO, Mark Rutte, iar Comisia Europeană cere mai multe achiziții militare în comun, pentru că în 2025 doar 24% dintre ele s-au făcut împreună, față de ținta de cel puțin 40%.

Premierul Luca Niculescu a vorbit luni la telefon cu premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, despre cooperarea dintre cele două guverne și despre proiectele bilaterale și regionale din energie și transporturi. Cei doi au discutat și despre o colaborare mai strânsă între ministerele de finanțe și autoritățile fiscale, prin care România și Grecia ar face schimb de expertiză în consolidarea și administrarea fiscală. Potrivit lui Niculescu, schimburile comerciale dintre cele două țări au ajuns la 3,6 miliarde de euro în 2025, iar investitorii greci sunt prezenți mai ales în energie, comerț, industria agroalimentară și transporturi. Premierul român i-a mulțumit lui Mitsotakis pentru sprijinul Greciei la aderarea României la OCDE.

Cel puțin șase oameni au murit și 13 au fost răniți luni într-o explozie urmată de incendiu la fabrica de fier și oțel Habaș din districtul Aliağa, provincia Izmir, în vestul Turciei. Biroul guvernatorului spune că alți opt oameni sunt dați dispăruți și că doi dintre răniți sunt în stare critică. Salvatorii caută în continuare printre dărâmături, așa că bilanțul nu e definitiv. Potrivit primelor constatări, o macara-portal s-ar fi prăbușit într-un cuptor industrial în timpul turnării oțelului lichid, iar biroul guvernatorului a deschis o anchetă.

Republica Moldova a inaugurat duminică linia electrică de 400 kV Vulcănești–Chișinău, lungă de 157 de kilometri, care aduce energie din România și de pe piața europeană în centrul țării fără să mai treacă prin nodul energetic de la Cuciurgan, din Transnistria, unde centrala funcționează cu gaz rusesc. Linia are o capacitate de 630 MVA, peste jumătate din consumul țării la vârf, și a costat circa 61 de milioane de euro, împrumutați de la Banca Mondială, după ce termenul inițial, august 2024, a fost depășit de mai multe ori. Președinta Maia Sandu a spus la ceremonie că „nimeni nu ne mai poate șantaja, stinge lumina și închide căldura” și a anunțat că țara nu mai cumpără gaz rusesc, dar a avertizat că prețurile mari la energie rămân o povară pentru consumatori. Chișinăul pregătește încă două linii de 400 kV spre România: Bălți–Suceava, de circa 77 de milioane de euro, cu lucrări din 2027, și Strășeni–Gutinaș, finanțată de SUA cu 130 de milioane de dolari și programată pentru 2032.

Premierul Franței, Sébastien Lecornu, a anunțat luni că salariul minim crește cu 1,6% de la 1 decembrie, cu o lună mai devreme decât era planificat. Potrivit France 24, salariul minim net lunar ajunge astfel la 1.502 euro, cu 24 de euro mai mult decât acum. Anunțul vine după mai bine de două luni de proteste, adesea violente, pornite de elevi și studenți din cauza costului vieții și extinse apoi la sindicate. Sindicatele au respins oferta, iar CGT, care cere o creștere de 10%, a convocat noi proteste pe 17 noiembrie. Lecornu are o marjă mică de manevră, pentru că bugetul e strâns, guvernul nu are majoritate în parlament și alegerile sunt programate în primăvară.