Rezumatul zilei 5.11.2026

Un nou val de amenințări false cu bombă a vizat joi între 12 și 18 curse din toată Europa, în funcție de sursă, și a ridicat la peste 20 numărul amenințărilor din această săptămână. Toate avioanele vizate joi au aterizat în siguranță, iar verificările n-au găsit explozibili. La Otopeni au fost două alerte în mai puțin de cinci ore, pentru o cursă Wizz Air din Milano, cu 182 de pasageri, și pentru un avion Air Serbia din Belgrad, iar verificările n-au confirmat vreo amenințare reală. Gruparea rusă de extremă dreapta Statul Masculin a revendicat amenințările, dar anchetatorii n-au stabilit cine a trimis mesajele. Uniunea Europeană a activat mecanismul de schimb de informații privind securitatea aviației, iar comisarul european pentru transporturi, Apostolos Tzitzikostas, spune că e prea devreme pentru a stabili o legătură între incidente.

Tribunalul București a amânat pentru luni, 9 noiembrie, judecarea cererii prin care Călin Georgescu, fost candidat la prezidențiale, vrea să înlocuiască arestul preventiv cu arest la domiciliu sau control judiciar. Dezbaterile nu pot avea loc fără motivarea deciziei din 28 octombrie, prin care Curtea de Apel București i-a prelungit arestul cu 30 de zile. Georgescu rămâne în arest, iar o eventuală eliberare ar fi posibilă doar după ce cererea ajunge la Curtea de Apel București, care ia decizia finală. Tribunalul a decis de trei ori eliberarea lui, sub o formă sau alta, de la arestarea din 29 septembrie, dar Curtea de Apel l-a ținut de fiecare dată în arest. În acest dosar al DIICOT, Georgescu este cercetat pentru înșelăciune și constituirea unui grup infracțional organizat, cu un prejudiciu calculat de procurori la 1,1 milioane de euro, și nu este condamnat.

Peste 250.000 de oameni au manifestat joi în Franța, într-o zi de grevă convocată de sindicate împotriva scăderii puterii de cumpărare și a reducerilor din bugetul pe 2027. Ministerul de Interne a estimat circa 270.000 de demonstranți, mult sub cifrele anticipate de serviciile de informații, de 500.000-700.000 în afara Parisului și 40.000-80.000 în capitală. Sindicatele cer majorarea cu 10% a salariului minim, creșterea celorlalte salarii și a pensiilor și revizuirea proiectului de buget. La Poarta Vincennes din Paris au izbucnit ciocniri, soldate cu câteva arestări, iar la Lyon forțele de ordine au folosit gaze lacrimogene, dar ziua a decurs în general fără incidente grave, cu excepția unor incendii la licee din Toulouse și Lille. Autoritățile au mobilizat circa 70.000 de polițiști și jandarmi, iar Ministerul român de Externe le recomandă românilor să evite zonele cu manifestații.

Președintele Nicușor Dan, premierul Luca Niculescu și miniștrii de Externe și Apărării i-au cerut miercuri și joi, la București, lui Elbridge Colby, subsecretarul american pentru politica de apărare, ca Statele Unite să-și păstreze militarii în România. Oferta de a plăti o parte din cheltuielile de staționare a fost atribuită miercuri președintelui de surse oficiale, iar joi surse guvernamentale citate de Digi24 au spus că și premierul a transmis același mesaj, fără să fie clar ce ar presupune. Potrivit acelorași surse oficiale, Colby nu i-a dat președintelui un răspuns clar, iar decizia i-ar reveni lui Donald Trump la începutul lunii decembrie. Ministrul de Externe, Dan Neculăescu, spune însă că nu există nici o decizie finală, nici o dată stabilită pentru încheierea evaluării. În România se află aproximativ 1.000 de militari americani, dintre care circa 800 la baza Mihail Kogălniceanu, iar Pentagonul a anunțat în iunie o revizuire de șase luni a prezenței sale militare în Europa.

Corpul de control al Ministerului Sănătății verifică, de joi, programările, pontajele și serviciile decontate din ambulatoriile spitalelor publice, începând cu Spitalul Colentina din București. Ministrul Alexandru Rogobete a dispus controalele după ce a sunat, fără să-și spună numele și funcția, la spitale din Timișoara, Constanța, Sibiu, Iași și București și a cerut o programare la neurologie pentru „bunica”. La Timișoara și Constanța ar fi obținut rapid o programare, iar la Colentina i s-ar fi spus că locurile sunt ocupate până în ianuarie. Rogobete suspectează că locurile sunt blocate de pacienți fictivi și susține că unii angajați își mută pacienții în cabinetele private proprii. Rezultatele controlului nu sunt încă disponibile, dar ministrul a promis că va publica raportul și a spus că, cel mai probabil, vor urma modificări legislative.

Guvernul a început joi discuțiile pentru bugetul pe 2027, care se pregătește pentru prima dată în platforma digitală Buget NG, iar ministerele au termen până miercuri, 11 noiembrie, să introducă toate datele. Până la 4 noiembrie, 49 dintre cele 56 de instituții finanțate integral de la bugetul de stat își transmiseseră propunerile de cheltuieli, iar cele rămase au termen până luni, 9 noiembrie. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, spune că sumele cerute în platformă nu sunt automat finanțări aprobate și că fiecare instituție trebuie să stabilească împreună cu ministerul ce proiecte nu vor mai fi finanțate din 2027. Nici sumele pentru ministere, nici lista proiectelor care ar putea pierde finanțarea n-au fost anunțate. Nazare avertizează că o revenire la deficite de 8-9% ar fi „fatală”, la o datorie publică ce a depășit 60%, iar ținta anunțată anterior pentru 2027 este un deficit de circa 5% din PIB.

Hubert Aiwanger, vicepremierul și ministrul Economiei din Bavaria, a fost găsit mort miercuri seara, la 55 de ani, în camera sa de hotel din cartierul Mitte al Berlinului. Poliția și Parchetul din Berlin au deschis o anchetă pentru a stabili cauza exactă a morții și pentru a exclude implicarea altei persoane. Aiwanger venise la Berlin pentru inaugurarea unui sediu al partidului său, Freie Wähler (Alegătorii Liberi), partenerul minoritar al CSU în guvernul Bavariei din 2018. Potrivit publicației Bild, politicianul n-a mai ajuns la eveniment fiindcă nu se simțea bine.

O cisternă încărcată cu acid sulfuric s-a răsturnat miercuri seara pe Autostrada A1, în zona localității Cunța din județul Alba, după ce a traversat parapetul median. Sensul Sebeș–Sibiu a fost închis preventiv, iar traficul a fost deviat prin nodul rutier Sebeș. Șoferul a rămas încarcerat, iar pompierii l-au scos și l-au predat conștient echipajelor medicale. ISU Alba și IGSU anunță că verificările n-au arătat scurgeri de acid, dar zona a fost izolată, iar un echipaj specializat de la ISU Sibiu a început măsurătorile în jurul orei 22:40. Centrul Infotrafic estima miercuri seara că traficul va reveni la normal după ora 23:30.

Comisia Europeană a plătit joi Ucrainei o nouă tranșă de 4,36 miliarde de euro din împrumutul de 90 de miliarde acordat de Uniunea Europeană pentru 2026-2027. Din această sumă, 3,7 miliarde sunt destinate nevoilor de finanțare ale statului, iar 658 de milioane vor plăti drone, rachete, radare, sisteme de război electronic și muniție pentru apărarea aeriană. Ucraina a îndeplinit toate cele 12 condiții cerute pentru această tranșă, printre care impozitarea veniturilor obținute prin platforme digitale. Pentru restul anului 2026, UE mai are disponibile 25,2 miliarde de euro, dacă sunt îndeplinite cerințele. Pentru 2027 sunt prevăzute 45 de miliarde de euro, o sumă insuficientă, așa că statele europene caută noi mijloace de sprijin.

Partidul Republican a pierdut marți controlul ambelor camere ale Congresului SUA, iar democrații vor conduce procesul legislativ și bugetar de la 3 ianuarie. Hakeem Jeffries, liderul democraților din Camera Reprezentanților, anunță cel puțin 54 din cele 100 de locuri din Senat și între 250 și 255 de mandate în Cameră, iar estimările The New York Times le dau democraților o marjă de aproximativ 13 puncte în votul național pentru Cameră, cea mai mare a unui partid cel puțin din 1976. Noutatea de miercuri este reacția de la Casa Albă: vicepreședintele JD Vance a scris „Motivul pentru care am pierdut este războiul”, iar Donald Trump a spus că ar ataca din nou Iranul. Trump pusese marți seara rezultatul pe seama absenței sale de pe buletinele de vot, dar miercuri a spus despre analiza lui Vance: „Cred că este în mare parte adevărat”. Președintele a mai afirmat că o procedură de destituire ar „distruge” Partidul Democrat și că nu intenționează să-l demită pe secretarul Apărării, Pete Hegseth.

Hackeri au atacat frigiderele a trei bănci regionale de sânge din Franța în noaptea de 1 spre 2 noiembrie, iar luni au scos din funcțiune frigidere din supermarketuri din cel puțin nouă țări ale UE, printre care România. Institutul Francez de Sânge spune că nu s-a pierdut niciun produs din sânge, dar Radio România Actualități a relatat că s-a pierdut un număr limitat de pungi. Ministerul francez al Sănătății a anunțat că situația a fost restabilită miercuri și că accesul de la distanță la frigiderele afectate a fost dezactivat. Autorii nu sunt cunoscuți, Parchetul Federal Belgian a deschis o anchetă penală, iar Comisia Europeană a început consultări cu autoritățile naționale despre măsuri comune de protecție. Grupul olandez Ahold Delhaize, afectat de atacuri, estimează că vânzările din trimestrul al patrulea vor scădea cu până la 250 de milioane de euro.

Forțele armate iraniene au anunțat joi că cinci petroliere și un remorcher au luat foc în zona Strâmtorii Ormuz, după ce mai multe nave ar fi lovit mine maritime. Incidentele nu au fost confirmate independent, iar agențiile de securitate maritimă nu au validat seria de evenimente. Autoritățile iraniene n-au precizat identitatea navelor, pavilionul lor și nici dacă există victime, în timp ce Washingtonul susține că a deminat în mare parte strâmtoarea. Strâmtoarea se află în centrul războiului declanșat pe 28 februarie de loviturile americane și israeliene asupra Iranului, iar înainte de război pe aici trecea o cincime din hidrocarburile lumii.

Curtea de Apel București a respins joi cererea prin care CEC Bank voia să suspende executarea deciziei Consiliului Concurenței din dosarul ROBOR, indicele care influențează costul creditelor în lei. Este prima soluție din seria de zece procese deschise de băncile sancționate, iar decizia privește doar suspendarea, nu și contestarea amenzilor. CEC Bank a fost amendată cu 332,98 milioane de lei, iar președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, spune că băncile cărora instanța le respinge cererea au cel mult o lună pentru a plăti. Amenzile anunțate pe 7 iunie însumează 3,73 miliarde de lei, adică aproximativ 710 milioane de euro, cea mai mare sancțiune din istoria instituției. Consiliul Concurenței susține că schimburile de informații dintre bănci au afectat stabilirea indicelui.

Primăria Capitalei a lansat joi licitația internațională pentru 79 de tramvaie noi, cu o valoare estimată de 1.404.891.774 de lei fără TVA. Firmele pot depune oferte până pe 10 decembrie 2026, iar contractul durează 30 de luni, la care se adaugă o garanție de minimum 60 de luni. Prețul reprezintă 50% din punctajul de evaluare a ofertelor. Valoarea estimată ar însemna peste 17 milioane de lei pentru un tramvai, cu peste 70% mai mult decât cele circa 10 milioane pe bucată plătite în 2021 pentru 100 de tramvaie de la Astra Arad. Primarul general, Ciprian Ciucu, susține că achiziția face parte dintr-un plan mai amplu de îmbunătățire a transportului public din București.

Tinerii de 18-29 de ani care muncesc și câștigă cel mult 4.000 de lei net pe lună ar putea primi bani pentru chirie și ar putea călători la jumătate de preț, potrivit unui proiect depus în Parlament de deputații USR Alin Stoica și Diana Stoica, alături de parlamentari de la alte partide. Sprijinul lunar pentru chirie ar avea un plafon de 600 de lei în București și Cluj-Napoca, de 500 de lei în alte opt municipii și de 400 de lei în restul localităților. Reducerea de 50% s-ar aplica la transportul public local, metropolitan și integrat și la abonamentele feroviare nominale de navetă. Sprijinul s-ar acorda cel mult 36 de luni, iar tinerii care dețin o locuință sau închiriază de la o rudă până la gradul al IV-lea nu l-ar putea primi. Măsurile sunt deocamdată doar propuneri și trebuie să parcurgă procedura parlamentară.

Petrișor Peiu, senator și președintele Consiliului Național de Conducere al AUR, a numit declarațiile Alicei Weidel, copreședinta partidului german AfD, „un neadevăr, o nedreptate, dar și o formă rară de ridicol politic”. Weidel scrisese pe X, pe 28 octombrie, că „tot mai mulți migranți din România ne jefuiesc sistemul social”. Peiu este primul din conducerea AUR care reacționează, la o săptămână de la mesaj, deși partidul s-a raportat la AfD ca la un aliat. Senatorul susține că românii din Germania muncesc cinstit și că ajutoarele sociale primite de părinții copiilor români ar reprezenta sub o milionime din cheltuielile publice germane. Peiu îi cere liderei AfD „să recunoască greșeala și nedreptatea și să le repare”.

Ministrul Muncii, Florin Manole, a declarat miercuri seară, la Antena 3 CNN, că pensiile vor fi majorate de la 1 ianuarie 2027, fiindcă așa prevede legea. Procentul nu e stabilit: dacă ar trimite propunerea acum, ministrul spune că ar fi 7,3%, dar precizează că cifra nu este o promisiune a Guvernului sau a PSD. O indexare de 7,3% ar costa bugetul aproximativ 9,6 miliarde de lei, iar surse citate de Antena 3 spun că Guvernul ar urma să aleagă la jumătatea lui noiembrie între 5% și 7,3%. Până atunci, aproape 2,9 milioane de pensionari cu venituri lunare de până la 3.000 de lei primesc automat în decembrie a doua tranșă a unui ajutor de 300, 400 sau 500 de lei, în funcție de venit.

Președintele Nicușor Dan a primit-o miercuri, la Palatul Cotroceni, pe Svetlana Tihanovskaia, lidera opoziției democratice din Belarus, care trăiește în exil și se opune regimului condus de Aleksandr Lukașenko. Joi, pe rețeaua X, președintele a scris că a reafirmat solidaritatea României cu poporul belarus în fața represiunii. Nicușor Dan a promis că România, împreună cu partenerii europeni și transatlantici, va continua să fie alături de cei care luptă pentru un Belarus democratic.

Guvernul a aprobat joi un memorandum prin care înființează un grup de lucru pentru punctele de trecere a frontierei, coordonat de Ministerul Afacerilor Interne. Premierul Luca Niculescu a spus că scopul este eliminarea „întârzierilor episodice la frontierele României, preponderent la frontiera cu Republica Moldova”. Grupul trebuie să propună în cel mult șapte zile măsuri imediate pentru frontiera cu Republica Moldova, iar în 14 zile măsuri pe termen mediu și lung. Memorandumul nu stabilește deocamdată termene pentru aplicarea măsurilor.

Volodimir Zelenski a discutat miercuri, timp de o oră și jumătate, cu emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, înaintea negocierilor dintre echipele Ucrainei, SUA și Rusiei, programate la Abu Dhabi în 10 și 11 noiembrie. Convorbirea a vizat muniția pentru apărarea aeriană, acordul cu SUA privind dronele și garanțiile de securitate de după război. Președintele ucrainean spune că are nevoie de rachete interceptoare pentru sistemele Patriot și că garanțiile trebuie să fie „cu adevărat de neclintit”. Negocierile sunt primele în format trilateral de la jumătatea lunii februarie și ar putea duce la un summit Zelenski-Putin-Trump.

Guvernul a adoptat joi o hotărâre care permite prelungirea mandatelor provizorii din conducerea Băncii de Investiții și Dezvoltare, dacă selecția noilor membri nu se încheie la timp. Mandatele din Consiliul de supraveghere pot ajunge la cel mult 20 de luni, față de limita actuală de 12, iar cele din Directorat la cel mult 28 de luni. Prelungirile nu se aplică automat și încetează când procedurile se încheie. Guvernul justifică măsura prin riscul ca mandatele să expire înainte ca noua conducere să fie numită și aprobată de Banca Națională a României. Premierul Luca Niculescu spune că banca are un rol esențial în finanțarea firmelor mici și mijlocii și a fermierilor.

Roxana Mînzatu, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, a prezentat joi, la Bruxelles, Pachetul european pentru educație și competențe. Statele membre țintesc ca, până în 2030, ponderea elevilor de 15 ani cu rezultate slabe la citire, matematică și științe să scadă sub 15%. Acum, aproximativ unul din trei elevi europeni de 15 ani nu atinge nivelul minim la citire și matematică, iar în România procentele sunt de circa 52% la matematică și 48% la citire. Comisia propune testarea, din anul școlar 2027-2028, a unui certificat de competențe în inteligența artificială pentru elevi. Pachetul nu creează automat obligații pentru școlile românești, fiindcă cele două recomandări propuse trebuie examinate de Consiliul UE.