Atacurile din Marea Neagră pun NATO la încercare: 317 nave lovite în șase luni

Între mai și octombrie, Rusia și Ucraina au lovit 317 nave în Marea Neagră și în Marea Azov, potrivit firmei de securitate maritimă Ambrey Analytics. În semestrul anterior fuseseră lovite 74. În trimestrul al treilea, Ucraina a atacat nave de 137 de ori, iar Rusia de 92 de ori. În octombrie, Rusia a dat 38 de lovituri, iar Ucraina doar 5. O analiză Reuters arată că războiul pe mare a devenit o provocare majoră pentru NATO și îi lasă expuși pe aliații de la Marea Neagră, mai ales România și Bulgaria.

Analiștii militari citați de Reuters spun că atacurile asupra navelor de lângă coastele României și Bulgariei sunt aproape sigur rusești. Ambrey arată că drona navală din înregistrarea ultimului atac seamănă cu o variantă rusească. Atacul a scufundat pe 28 octombrie portcontainerul grecesc Contship Jet, în zona economică exclusivă a Bulgariei, în timp ce miniștrii apărării din România, Bulgaria și Turcia erau reuniți la Sofia. Bucureștiul acuză Rusia de lovituri „sistematice” asupra navelor civile, fără să-i atribuie atacurile luate separat. Sofia nu a acuzat Moscova, iar Rusia neagă că ar ținti vecinii Ucrainei.

Potrivit CNN, atacurile rusești cu drone au făcut din Marea Neagră cea mai periculoasă cale navigabilă din lume. Dronele rusești ar fi lovit în ultimele săptămâni cel puțin 12 nave comerciale, iar cel puțin 30 de navigatori au murit sau sunt dați dispăruți. Ambrey avertizează că apele românești și bulgărești nu mai trebuie considerate implicit sigure. Comitetul Comun pentru Riscuri de Război a trecut aproape toată Marea Neagră în zona de risc ridicat, cu excepția apelor teritoriale ale Turciei, României, Bulgariei și Georgiei. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, spune că atacurile „transformă Marea Neagră într-o zonă periculoasă pentru navigația civilă”.

Un oficial NATO a declarat că angajamentul alianței de a-și apăra toți membrii, inclusiv statele de la Marea Neagră, este „blindat”. Alianța s-a angajat să investească peste 40 de miliarde de dolari în capacități antidronă în următorii cinci ani. Un înalt oficial român a spus că Putin vrea probabil să profite de momentul din relația transatlantică și că România are nevoie urgentă de interceptoare sol-aer și de radare.

În septembrie, Rusia a exportat pe Marea Neagră și Marea Azov doar 300.000 de tone de cereale, față de 4,74 milioane de tone cu un an înainte. Exporturile prin porturile ucrainene au scăzut la 810.000 de tone, de la 2,1 milioane, iar asigurările s-au scumpit. Secretarul de stat american Marco Rubio a spus sâmbătă că interesul pentru un armistițiu limitat pe mare crește, însă Rusia a respins ideea. Ministrul turc al Apărării a cerut Rusiei și Ucrainei să oprească atacurile și așteaptă un răspuns de la Moscova.