Rezumatul zilei 28.10.2026

Cel puțin 64 de oameni au murit și aproximativ 80 au fost răniți miercuri dimineață, după ce un tren AVE al companiei de stat Renfe, cu 397 de oameni la bord, a lovit din spate un tren al operatorului privat Iryo, oprit pe linia de mare viteză Madrid–Andaluzia, lângă localitatea Urda din provincia Toledo. Două vagoane ale trenului Iryo au deraiat și au căzut de pe rambleu, iar bilanțul a crescut pe parcursul zilei, de la zece morți confirmați dimineața. Cauza nu a fost stabilită oficial, dar surse guvernamentale citate de presa spaniolă vorbesc despre o eroare umană: sistemul de semnalizare se defectase, circulația trecuse pe comandă manuală, iar un operator de la centrul de control ar fi dat din greșeală ordinul de plecare trenului Renfe. Premierul Pedro Sánchez și-a anulat agenda și a mers la locul accidentului, partidele și-au suspendat campania pentru alegerile anticipate din 29 noiembrie, iar linia Madrid–Andaluzia a fost închisă fără termen de reluare. Președintele Nicușor Dan și premierul Luca Niculescu au transmis condoleanțe, iar Ministerul de Externe a cerut autorităților spaniole datele despre identitatea victimelor; până miercuri seară nu primise nicio cerere de asistență de la cetățeni români.

Portcontainerul Contship Jet, sub pavilion liberian, plecat din portul israelian Haifa spre Constanța, a fost lovit miercuri de trei drone maritime în zona economică exclusivă a Bulgariei, la circa 21 de mile marine de Șabla. Toți cei 18 membri ai echipajului au abandonat nava în bărcile de salvare, la câteva minute după alarma dată de centrul de salvare de la Constanța, și urmau să fie duși la Varna; pescarii din zonă au văzut un incendiu la bord și nava înclinată puternic. Este a cincea navă comercială atacată cu drone luna aceasta în largul coastei bulgare, iar pe 23 octombrie o altă navă s-a scufundat la 13 mile marine de Constanța; autorul atacurilor nu a fost stabilit oficial. Atacul a avut loc chiar în timp ce miniștrii apărării din România, Bulgaria și Turcia se întâlneau la Sofia pe această temă: cei trei au condamnat atacurile într-o declarație comună și au convenit un mecanism de coordonare cu schimb de informații, supraveghere maritimă și avertizare timpurie. Ministrul român Ștefan-Radu Oprea a cerut sprijinul NATO pentru supraveghere și combaterea dronelor, precum și o protecție mai bună a infrastructurii energetice din zona economică exclusivă a României.

După numărarea a peste 85% din voturile de la alegerile legislative de marți din Israel, coaliția premierului Benjamin Netanyahu ar avea 53 sau 54 de mandate din cele 120 ale Knessetului, sub pragul de 61 necesar pentru majoritate, iar blocul de opoziție condus de Gadi Eisenkot, fost șef al armatei, între 47 și 49. Likud rămâne cel mai mare partid, cu 27 de mandate, iar partidele arabe ar obține împreună un record de circa 19 locuri. Exit-pollurile de marți seară dăduseră un mic avans opoziției, dar numărătoarea de peste noapte a înclinat balanța spre Netanyahu; circa 600.000 de voturi ale militarilor, diplomaților și pacienților mai trebuie adăugate, numărarea finală e așteptată vineri, iar rezultatele oficiale vor fi publicate pe 4 noiembrie. Netanyahu cere un „guvern puternic de dreapta” și exclude orice colaborare cu partidele arabe, iar Eisenkot spune că „publicul a votat pentru schimbare” și refuză să guverneze sub Netanyahu, dar respinge și el o alianță cu formațiunile arabe, deși acestea s-au oferit să sprijine o coaliție care l-ar înlătura pe premier. Președintele Isaac Herzog, care decide cui dă mandatul de formare a guvernului, a anunțat că nu începe consultările înainte de săptămâna viitoare și a spus că trebuie evitat un nou scrutin; dacă nimeni nu reușește să formeze o majoritate, Netanyahu rămâne premier interimar până la noi alegeri.

Biroul permanent al Camerei Deputaților a aprobat miercuri, cu voturile PSD și abținerea PNL, cererea AUR ca premierul Luca Niculescu să vină luni, 2 noiembrie, la „Ora prim-ministrului” și să prezinte execuția bugetară, plățile restante și nivelul real al deficitului. AUR vrea să afle de ce ținta de deficit cash pentru 2026, de 6,2% din PIB, e mai mare decât cea calculată după metodologia europeană, de 6%, și cum ar coborî deficitul la 2,8% din PIB în 2030 fără taxe noi și fără tăieri la investiții. Tot miercuri, USR a cerut ca ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, să vină în aceeași zi la „Ora Guvernului” și să explice diferența dintre execuția bugetară publicată luni, cu un deficit de 3,81% din PIB după nouă luni, și cifrele mult mai mari despre o gaură bugetară vehiculate de conducerea PSD; Biroul permanent nu a dat curs cererii, pe motiv că prezența premierului are prioritate, iar USR anunță că o redepune. Premierul nu și-a confirmat încă participarea, iar nici el, nici Nazare nu au reacționat la solicitări.

Senatorul Flavio Bolsonaro, fiul fostului președinte Jair Bolsonaro, a părăsit Brazilia cu soția și cele două fiice, la trei zile după ce a pierdut turul al doilea al prezidențialelor în fața lui Luiz Inácio Lula da Silva, reales cu 52% din voturi, și fără să-și fi recunoscut înfrângerea. A trecut marți seara în Argentina, de unde un avion privat l-a dus prin Ecuador în Florida, unde, potrivit presei braziliene, l-a întâmpinat fratele său Eduardo, condamnat definitiv în Brazilia și fugar la rândul lui. Plecarea încalcă o decizie a Curții Supreme, care luni îi ceruse să-și predea pașapoartele în 24 de ore și îi interzisese să iasă din țară; pentru că nu le-a predat, documentele i-au fost anulate marți, iar presa italiană scrie că ar fi călătorit cu pașaportul italian, obținut în 2023. Flavio Bolsonaro e anchetat pentru corupție, spălare de bani și, de marți, pentru o posibilă finanțare din străinătate a campaniei, acuzații pe care le neagă. Departamentul de Stat al SUA a anunțat că îi eliberează vize familiei, iar Donald Trump, care luni numise alegerile din Brazilia „o altă alegere fraudată” fără să aducă dovezi, a spus miercuri că ar aproba venirea lui în Statele Unite.

DIICOT a contestat decizia prin care Tribunalul București a refuzat luni să prelungească arestul preventiv al lui Călin Georgescu și l-a trecut sub control judiciar, iar contestația ar urma să fie judecată de Curtea de Apel București. Cele 30 de zile de arest expiră în noaptea de miercuri spre joi: dacă până atunci nu există o hotărâre de prelungire, Georgescu iese din arest și rămâne sub control judiciar. Miercuri dimineață, dosarul nu ajunsese încă de la Tribunal la Curtea de Apel, iar ședința nu fusese programată. Georgescu e arestat din 29 septembrie într-un dosar de grup infracțional organizat și înșelăciune, cu un prejudiciu calculat de procurori la 1,1 milioane de euro; în motivarea publicată marți, judecătorul a apreciat că arestarea „nu se mai justifică”. Curtea de Apel va decide și dacă omul de afaceri Ionel Rusen, cercetat în același dosar, rămâne în arest.

Benone Moraru, primarul orașului Slănic Moldova din județul Bacău, a fost prins în flagrant marți de procurorii DNA în timp ce primea 6.000 de euro de la reprezentantul unei firme care are un contract cu primăria, și a fost reținut. Potrivit DNA, suma ar fi a doua tranșă, după 15.000 de euro primiți pe 23 iulie, deci mita ar ajunge la 21.000 de euro, dați în legătură cu atribuirea, prelungirea și executarea unui contract de 1,46 milioane de lei, încheiat în 2025 pentru refacerea de urgență a alimentării cu apă potabilă a orașului. DNA l-a prezentat miercuri Tribunalului București cu propunerea de arestare preventivă pentru 30 de zile, iar judecătorii nu se pronunțaseră încă. Moraru, ales în 2024 pe listele PSD, la primul mandat, a fost exclus din partid după reținere.

Ministrul Transporturilor, Ștefan-Ovidiu Popa (PSD), a anunțat că anulează ordinul dat de fostul ministru Radu Miruță (USR), prin care administratorii infrastructurii trebuiau să notifice ministerul și să-i obțină acordul înainte de a închide sectoare de drum, de cale ferată sau piste de aeroport; proiectul de abrogare a fost pus marți în consultare publică. Popa, care a preluat ministerul acum o săptămână, a numit actul „ordinul aberant” și a scris pe Facebook că nu e normal ca închiderea de urgență a drumurilor pe viscol sau la inundații să dureze zile întregi din cauza documentelor cerute. Nota proiectului avertizează că aplicarea ordinului pe calea ferată ar putea duce la o procedură de infringement, fiindcă directiva europeană privind spațiul feroviar unic exclude organismele politice de la administrarea infrastructurii, iar constructorii ar putea cere despăgubiri dacă nu pot executa lucrările după grafic. Ordinul fusese anunțat pe 8 octombrie ca măsură împotriva închiderilor discreționare de autostrăzi, căi ferate și piste. Miruță a contestat anularea și i-a cerut lui Popa să nu anuleze și ordinul prin care a oprit scumpirea biletelor de metrou.

PNL, trecut în opoziție după instalarea guvernului Niculescu, i-a cerut miercuri premierului, printr-un comunicat, să finalizeze și să adopte urgent rectificarea bugetară, pentru că spitalele, serviciile de urgență, proiectele europene și plățile către beneficiari ar avea nevoie imediat de bani. Liberalii susțin că PSD, singurul partid de guvernare, trata rectificarea drept vitală înainte de învestire și acum o amână, și afirmă că „Guvernul României se conduce de la Palatul Victoria, nu din sediul PSD”. PNL acuză social-democrații că amestecă facturi emise, lucrări nefacturate, cereri suplimentare ale ministerelor și estimări până la sfârșitul anului ca să prezinte cifre false despre nevoile bugetului. Cu o zi înainte, președintele PSD, Sorin Grindeanu, îi ceruse ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, o radiografie publică a bugetului, spunând că românii au dreptul să știe „dacă deficitul a scăzut doar pe hârtie”.

Premierul norvegian Jonas Gahr Støre a explicat miercuri că, prin convorbirea telefonică de marți cu Vladimir Putin, la care a participat și președintele finlandez Alexander Stubb, a vrut ca liderul rus să audă direct pozițiile europenilor, nu doar prin canalul american. Apelul a durat 90 de minute, deși fusese estimat la sub 30, iar cei doi lideri i-ar fi cerut lui Putin să oprească atacurile asupra infrastructurii energetice, să permită transporturile de cereale prin Marea Neagră, să continue schimburile de prizonieri și să accepte un armistițiu larg; Kremlinul a transmis că Putin a acuzat UE și NATO că prelungesc războiul. Față de ieri, când convorbirea fusese criticată de Danemarca, Suedia și Italia, Ucraina a confirmat că apelul a fost coordonat cu Kievul: ministrul de externe Andrii Sibiga l-a numit „un pas înainte” spre pace, iar Volodimir Zelenski spune că cei doi lideri nordici i-au transmis lui Putin poziția Kievului înaintea negocierilor Ucraina–Rusia–SUA programate în noiembrie la Abu Dhabi. Potrivit lui Zelenski, Kievul și Moscova și-au confirmat participarea, iar organizarea depinde acum de Washington, care a cerut amânarea unei reuniuni de la Bruxelles despre garanțiile de securitate.

La 1 iulie 2026, populația României după domiciliu era de 21,558 milioane de persoane, cu 0,5% mai puțin decât cu un an înainte, adică aproximativ 114.000 de oameni în minus, potrivit datelor provizorii publicate miercuri de Institutul Național de Statistică. Scăderea vine aproape în întregime de la orașe, unde populația s-a redus cu 0,9%, în timp ce în mediul rural a rămas practic neschimbată. România are 4,1 milioane de persoane de 65 de ani și peste, față de 2,94 milioane de copii de până la 14 ani, deci vârstnicii sunt cu 39,2% mai mulți decât copiii, iar vârsta medie a urcat la 43,4 ani. Copiii de 0-4 ani reprezintă doar 3,9% din populație, mai puțin decât grupele imediat mai mari, semn că nașterile au scăzut în ultimii ani. Populația după domiciliu îi cuprinde și pe românii plecați în străinătate care și-au păstrat domiciliul în țară, deci e diferită de populația care locuiește efectiv în România.

Biroul Național de Conducere al AUR l-a votat marți pe europarlamentarul Gheorghe Piperea drept candidat al partidului la Primăria Capitalei, la alegerile locale programate în vara lui 2028, iar George Simion a anunțat decizia marți seară. Simion susține că alegerile ar putea veni mai devreme, afirmând că primarul general Ciprian Ciucu „este anchetat penal şi va fi trimis în curând în judecată pentru luare de mită”, și a precizat că filiala AUR București își alege conducerea pe 14 noiembrie, iar liderul ales va fi și candidatul la primărie. Piperea, avocat de 56 de ani cunoscut prin procesele colective împotriva băncilor de după criza din 2008, a spus că se așteaptă la „un tsunami de hate” și că nu are „nicio vulnerabilitate”. El a intrat în AUR în 2021, e europarlamentar din 2024 și vicepreședinte al grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, și a promovat teorii conspiraționiste legate de Covid. La alegerile parțiale din decembrie 2025 pentru Primăria Capitalei, AUR o susținuse pe jurnalista Anca Alexandrescu, ieșită pe locul al doilea după Ciucu.

Polițiștii Brigăzii pentru Transportul Public din Capitală au făcut miercuri zece percheziții în București, Ilfov și Giurgiu și au dus la audieri zece persoane suspectate că au furat motorină din autobuzele Societății de Transport București. Potrivit unor surse judiciare, e vorba despre opt șoferi STB și doi agenți de pază, care ar fi scos cantități mari de combustibil din rezervoarele autobuzelor parcate în Autobaza Ferentari, între 23 iunie și 30 septembrie, atât noaptea, cât și în timpul programului. Dosarul, deschis pentru furt și complicitate la furt pe 27 august, e supravegheat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 5, iar polițiștii urmează să decidă ce măsuri iau față de suspecți. STB, deținută de Primăria Capitalei, se află în insolvență după pierderi constante în ultimii ani.

Ambasada Rusiei la București a respins acuzațiile aduse de Ministerul Afacerilor Externe, numindu-le „insinuări calomnioase”, nefondate și lipsite de dovezi, după ce ambasadorul Vladimir Lipaev a fost convocat marți la MAE și a primit un protest ferm pentru incendiul din 14 septembrie de pe platforma industrială Carfil din Brașov. MAE afirmă că sabotajul a fost coordonat de Rusia, că responsabilitatea reiese din probele anchetei și că faptele au implicații grave pentru securitatea națională; cu aceeași ocazie, România a condamnat și atacurile asupra navelor comerciale din Marea Neagră. Lipaev susține că Rusia nu a planificat și nu a desfășurat niciodată acte de sabotaj în România, dă vina pe Ucraina pentru atacurile asupra navelor și spune că pericolul pentru România ar fi cursul de escaladare impus de NATO și UE. Convocarea a venit la o zi după ce SRI și DIICOT au anunțat că au identificat o rețea de sabotaj coordonată din Rusia, cu trei inculpați, doi belaruși și un ucrainean, dintre care doi sunt arestați în Germania, iar al treilea e căutat în Polonia cu mandat european; România cere extrădarea lor. Potrivit SRI, coordonatorii din Rusia aveau o listă extinsă de ținte din Europa, printre care fabrici de armament și infrastructuri militare.

Laura Codruța Kövesi, al cărei mandat de șapte ani la conducerea Parchetului European (EPPO) se încheie vineri, a avertizat într-un interviu pentru POLITICO că instituția riscă să fie „distrusă încet” tocmai pentru că își face treaba. Ea indică trei cauze: subfinanțarea, amânarea revizuirii regulamentului, pe care o cere din 2021, și birocrația. Potrivit ei, Parchetul ar avea nevoie de 230 de procurori europeni delegați, dar bugetul acoperă doar 180, iar pentru activitatea din Ungaria Comisia Europeană a propus jumătate din bugetul cerut. Kövesi spune că unii oficiali de la Bruxelles chemați la procurori nu se prezintă și se poartă ca și cum ar fi „mai presus de lege”, dar a refuzat să spună dacă se referă la Ursula von der Leyen, care, potrivit unei surse citate de POLITICO, nu a dat încă o declarație în persoană în dosarul Pfizergate; Comisia susține că a cooperat pe larg cu EPPO. De la 1 noiembrie, Parchetul European va fi condus de procurorul german Andrés Ritter.

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat miercuri că România are nevoie de o reformă administrativă „extrem de bine gândită”, dar că orice comasare a localităților trebuie să treacă prin referendumuri locale: „Nu poți să sari peste comunități”. El respinge ideea ca reforma să fie făcută prin asumarea răspunderii Guvernului, așa cum a propus luni președintele PSD, Sorin Grindeanu, cu termen până în martie 2027, și spune că nu se poate pronunța mai mult până nu vede o analiză detaliată. Kelemen Hunor susține că reorganizarea pregătită acum ar încălca Carta Europeană a Autonomiei Locale și carta drepturilor minorităților naționale, care cer referendum și interzic schimbarea proporțiilor etnice prin reforme administrative, și a precizat că UDMR nu a discutat despre reformă nici cu PSD, nici cu premierul Luca Niculescu. Tot miercuri, el a anunțat că UDMR nu va susține nicio creștere de taxe și impozite propusă de actualul guvern.

Președintele Volodimir Zelenski a declarat marți seară că Ucraina a lansat anul acesta trei operațiuni ofensive importante și că situația de pe front e cea mai bună din ultima perioadă. Potrivit lui, un asalt al forțelor aeropurtate pe direcția Oleksandrivka, în est, ar fi eliberat peste 800 de kilometri pătrați, iar operațiunea „Vivaldi” a Corpului 3 de Armată ar fi recucerit peste 200 de kilometri pătrați la nord de orașele Sloviansk și Kramatorsk. Despre a treia, „Veles”, din zona orașului Kupiansk, Zelenski a vorbit pentru prima dată: trupele ucrainene ar fi parcurs peste 15 kilometri prin conducte subterane de gaze până în spatele liniilor ruse, ar fi ucis peste 100 de militari ruși și ar fi capturat peste 30. Zelenski spune că rezultatele întăresc poziția Ucrainei la masa negocierilor și cere aliaților mai multe sisteme antiaeriene, în special interceptoare Patriot. De partea rusă, șeful Statului Major, Valeri Gherasimov, afirmă că armata rusă a capturat 92 de localități din septembrie încoace, dar Institutul pentru Studiul Războiului estimează că, în aceeași perioadă, forțele ruse au pierdut net 241 de kilometri pătrați.

Premierul Luca Niculescu s-a întâlnit miercuri, la Palatul Victoria, cu circa 20 de președinți de consilii județene, membri ai Uniunii Naționale a Consiliilor Județene, care i-au prezentat presiunile bugetare ale județelor, mai ales pentru serviciile sociale, spitale, drumurile județene și proiectele cu termene apropiate. „Rectificarea bugetară și proiectul bugetului pentru anul viitor trebuie să țină cont de aceste urgențe”, a declarat premierul, iar Alfred Simonis, președintele UNCJR, spune că Guvernul a promis că va căuta resurse la una dintre rectificările planificate până la sfârșitul anului. La întâlnire, la care au participat vicepremierul Marian Neacșu și miniștrii Finanțelor, Muncii, Dezvoltării și Sănătății, s-a discutat și despre reforma administrativ-teritorială: Guvernul susține comasarea voluntară a localităților mici, cu prioritate la finanțare pentru comunele de cel mult 1.500 de locuitori care fuzionează și cu transferuri de la bugetul de stat după o formulă stabilită prin lege. Guvernul și județele au convenit și măsuri pentru finalizarea proiectelor PNRR și atragerea mai rapidă a fondurilor de coeziune.

Directoratul Național de Securitate Cibernetică, Poliția Română și Asociația Română a Băncilor au avertizat miercuri că perioada Black Friday aduce un val de tentative de fraudă online, pornite de la reclame cu reduceri pe rețelele sociale, mesaje despre colete nelivrate sau notificări despre presupuse rambursări, prin care atacatorii imită magazine, firme de curierat sau bănci. Instrumentele de inteligență artificială produc pagini și texte convingătoare, așa că lipsa greșelilor sau un logo cunoscut nu mai dovedesc că o pagină e autentică, iar „https” arată doar că o conexiune e criptată, nu că magazinul e legitim. Cumpărătorii sunt sfătuiți să verifice adresa completă a site-ului și identitatea comerciantului, să controleze suma și beneficiarul înainte de a confirma o plată, să nu comunice nimănui parole, PIN sau coduri de autorizare și să verifice mesajele despre colete direct în aplicația oficială a curierului, nu prin linkul primit. Cine a fost păgubit trebuie să sune imediat la bancă, să păstreze dovezile, să sesizeze Poliția și să raporteze incidentul la DNSC, la numărul 1911 sau pe platforma pnrisc.dnsc.ro.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat miercuri că SUA, Rusia și China și-ar putea „reîmpărți sferele de influență” la întâlnirea dintre Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping pe care Moscova a anunțat-o pentru noiembrie, în marja summitului APEC, și pe care Trump a spus că o susține. „Chiar nu vrem ca aceasta să se transforme în Ialta 2, 3, 4”, a spus Zelenski, cu referire la conferința din 1945 la care marile puteri au decis soarta statelor mici fără ele. El susține că Rusia își dorește această întâlnire mai mult ca oricine și cere ca negocierile tehnice Ucraina–Rusia–SUA de la Abu Dhabi, la care Kievul vrea să obțină înainte de iarnă un armistițiu pe mare și unul în sectorul energetic, să aibă loc înaintea summitului. Zelenski a admis pentru prima dată că și Rusia ar putea primi garanții de securitate într-o înțelegere de pace, cu condiția ca Ucraina să le primească mai întâi, o schimbare pe care Financial Times o consideră semnificativă. Rusia respinge orice pauză a luptelor înaintea unui acord substanțial.

Un agresor a fost împușcat mortal în noaptea de marți spre miercuri în fața Ambasadei Israelului din Belgrad, după ce a atacat cu două cuțite jandarmul care păzea misiunea; jandarmul a tras în legitimă apărare și a fost rănit ușor la față. Ministrul sârb de Interne, Ivica Dačić, spune că poliția tratează incidentul drept atac terorist: atacatorul ar fi un minor din orașul Šabac, monitorizat de serviciile de securitate ca susținător al Statului Islamic, care ar fi alergat spre jandarm strigând „Allahu Akbar”. Ministerul de Externe al Israelului a confirmat o tentativă de atentat și a precizat că ambasada era închisă și niciun angajat nu a fost rănit. Serbia a ridicat la maximum nivelul de alertă teroristă, cu controale mai stricte și mai mulți polițiști în locurile aglomerate. În iunie 2024, un alt bărbat a rănit grav cu o arbaletă un polițist care păzea aceeași ambasadă.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Alexandru-Mihai Ghigiu, i-a cerut miercuri, la Bruxelles, vicepreședintelui Comisiei Europene Raffaele Fitto o evaluare flexibilă a rezultatelor României din PNRR, în limitele deciziei de punere în aplicare a planului, astfel încât țintele îndeplinite să poată fi dovedite prin documentele și mecanismele de certificare existente în țară. Comisia evaluează acum cererea de plată nr. 5, de aproape 2,1 miliarde de euro, și cererea finală, nr. 6, de circa 4,35 miliarde de euro, iar România are termen până pe 6 noiembrie să trimită documentele de clarificare. Ghigiu spusese vineri că ultimele două cereri au încă probleme nerezolvate, iar ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, vorbise luni despre aproximativ 2.400 de cereri de plată neonorate. Din alocarea totală de 20,1 miliarde de euro, România a încasat până acum circa 13,2 miliarde. Ministrul a discutat la Bruxelles și despre programele de coeziune 2021-2027 și bugetul multianual al UE pentru 2028-2034, susținând că politica de coeziune trebuie să rămână o politică strategică a Uniunii.