Rezumatul zilei 22.10.2026

Conferința internațională „Rebuilding Ukraine: Security, Opportunities, Investment” a început joi la Romexpo, în București, și ține până vineri, cu peste 30 de paneluri. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a spus că România vrea să fie partener pe termen lung al Ucrainei, care are nevoie de aproape 600 de miliarde de dolari în următorul deceniu ca să se refacă. Pachetul de redresare economică alocă până la 1 miliard de lei, circa 200 de milioane de euro, prin care Exim Banca Românească să susțină în 2026-2029 exporturile și investițiile firmelor românești în străinătate. Exim a semnat și un memorandum cu PrivatBank din Ucraina. Într-un mesaj citit la conferință, președintele Nicușor Dan a condamnat atacurile Rusiei cu drone asupra coridoarelor comerciale din Marea Neagră și a spus că o reconstrucție reală nu e posibilă cât timp războiul continuă.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție l-a trimis în judecată, în stare de libertate, pe deputatul AUR Dan Tanasă pentru incitare la violență, ură sau discriminare. Procurorii au reținut o postare din 19 august 2025 în care deputatul scria: „Refuzați comanda dacă aceasta nu este livrată de un român. Nu mai încurajați importul de muncitori necalificați din Asia și Africa.” Potrivit Parchetului, imunitatea parlamentară acoperă doar voturile și opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului. Dosarul a pornit de la o plângere penală depusă de fostul polițist Marian Godină. AUR consideră trimiterea în judecată nejustificată și susține că Tanasă a criticat doar o politică publică.

Premierul Luca Niculescu l-a primit joi la Palatul Victoria pe ambasadorul Statelor Unite, Darryl Nirenberg. Este prima lui întâlnire cu un ambasador străin de la învestirea de marți. Cei doi au discutat despre securitatea României, despre proiectele de înzestrare a Armatei și despre atragerea mai multor investiții americane. Niculescu a mulțumit pentru prezența militară americană și a spus că își dorește ca ea să fie consolidată. Premierul și ambasadorul au stabilit să se întâlnească periodic ca să urmărească proiectele comune.

Un elev de 15 ani de la Colegiul Tehnic „Armand Călinescu” din Pitești a fost reținut pentru 24 de ore după ce joi dimineață, în toaleta școlii, a rănit un coleg la antebraț și a agresat fizic un altul. Inspectoratul Școlar Argeș spune că elevul a folosit o macetă, ascunsă în pantaloni, și că ar fi vrut să se răzbune după un conflict anterior. Primele verificări ale anchetatorilor arată că adolescentul ar fi fost ținta unor acte repetate de bullying. Elevul rănit e în stare stabilă, iar poliția a deschis un dosar penal pentru mai multe infracțiuni, inclusiv lovire și port fără drept de obiecte periculoase. Atacul vine la trei zile după cel de la o școală din Bistrița, unde un elev de 13 ani a rănit cu un cuțit o profesoară și un coleg. După cele două atacuri, președintele Nicușor Dan a cerut școli mai sigure, consiliere psihologică reală pentru elevi și măsuri de protecție a minorilor pe internet.

Parlamentul European a adoptat joi, cu 432 de voturi pentru, 52 împotrivă și 88 de abțineri, o rezoluție care cere UE și statelor membre să ia în considerare o operațiune navală în Marea Neagră. Textul condamnă atacurile cu drone asupra navelor comerciale din largul coastelor României și Bulgariei, soldate cu victime, și consideră Rusia responsabilă. Eurodeputații cer ca banii necheltuiți din programul european de împrumuturi pentru apărare SAFE să ajute România și Bulgaria să detecteze dronele ostile. Ei vor și ca centrul UE de securitate maritimă, cu puncte la Constanța și Varna, să devină rapid operațional. Rezoluția nu obligă Consiliul sau Comisia Europeană, pentru că Parlamentul nu decide direct în politica externă și de securitate a UE.

Curtea Constituțională a admis joi sesizarea lui Sorin Grindeanu, președintele Camerei Deputaților, și a constatat un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament. Conflictul a pornit de la Ordonanța de urgență 38/2026 despre programul SAFE, care finanțează prin împrumuturi investiții în industria de apărare. Ordonanța a fost publicată pe 8 mai, după ce Guvernul Bolojan fusese demis prin moțiune de cenzură, iar Grindeanu susține că un guvern interimar nu avea dreptul să legifereze prin ordonanță. Surse din Curte spun că decizia s-a luat cu 5 voturi la 4. CCR a amânat decizia pe o altă sesizare, a Avocatului Poporului, care cere ca ordonanța să fie declarată neconstituțională.

Rusia a atacat Kievul în noaptea de miercuri spre joi cu 21 de rachete balistice, în trei valuri, la câteva ore după ce Kremlinul se declarase gata să reia negocierile de pace cu Ucraina și SUA. Volodimir Zelenski spune că au murit cel puțin două persoane, iar Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență a raportat 22 de răniți, între care patru copii. Atacul a urmat întâlnirii de trei ore de la Sankt Petersburg dintre emisarul american Steve Witkoff și Vladimir Putin, după care consilierul Kremlinului Iuri Ușakov a propus reluarea negocierilor în trei în jurul datei de 10 noiembrie. Zelenski a acceptat o întâlnire cât mai curând și cere ca primul pas să fie înghețarea liniei frontului, în timp ce Rusia cere în continuare retragerea Ucrainei din regiunea Donețk. Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiha, a răspuns laudelor aduse de Witkoff lui Putin, după eliberarea americanului Stephen Hubbard, scriind că „servilismul și lingușirea nu vor opri acest război”. Față de ieri, când se știa doar că Moscova acceptă discuțiile, bombardamentul de la Kiev a pus sub semnul întrebării intențiile Rusiei.

Călin Georgescu a fost audiat joi în arestul Poliției Capitalei într-un nou dosar, al cincilea deschis pe numele lui, în care e acuzat că a folosit în public simboluri legionare sau naziste printr-un salut către susținători. Georgescu a invocat dreptul la tăcere, iar Digi24 scrie că a fost pus sub acuzare. Relatările din presă nu se potrivesc privind locul și data gestului. Cu o zi înainte, Georgescu fusese pus sub acuzare la DIICOT într-un dosar despre distrugerea microfoanelor anchetatorilor din vila sa. Vineri, Curtea de Apel București judecă cererea DIICOT de a-l menține în arest preventiv, după ce Tribunalul București decisese arestul la domiciliu.

Guverne și instituții din Țările de Jos, Franța, Germania, Belgia, Cehia, Finlanda și Danemarca și-au oprit preventiv site-uri din cauza a două vulnerabilități critice din PHP, limbajul pe care rulează majoritatea site-urilor web. În România, site-ul Primăriei Tulcea e indisponibil de joi, iar plățile se pot face prin ghiseul.ro. Breșele au scorul 9,2 din 10 și permit preluarea serverelor de la distanță. Remedierile au fost publicate miercuri, dar potrivit firmei Censys circa 1,5 milioane din 2,6 milioane de servere rulează versiuni fără corecție. Directoratul Național de Securitate Cibernetică avertizează că orice server PHP neactualizat e la risc ridicat, deși până acum nu a fost confirmat niciun atac reușit.

Potrivit New York Times, care citează oficiali americani, armatele SUA și Israelului au planuri pentru o nouă ofensivă scurtă și intensă împotriva Iranului, cel mai probabil după alegerile americane din 3 noiembrie. Țintele ar fi instalații nucleare, inclusiv instalația subterană Pickaxe, depozite de rachete și drone și infrastructura energetică. Secretarul american al apărării, Pete Hegseth, s-a întâlnit săptămâna aceasta cu premierul Benjamin Netanyahu, iar Casa Albă nu comentează planurile. Departamentul de Stat a ordonat miercuri plecarea din Arabia Saudită a personalului care nu are funcții de urgență, din cauza atacurilor rebelilor houthi. Prima ofensivă din conflictul de aproape opt luni a scumpit energia în toată lumea.

Transportatorii italieni blochează drumurile de aproape o săptămână în semn de protest față de scumpirea motorinei. Magazinele din Campania, Calabria, Puglia, Basilicata și Abruzzo au rămas fără lapte, carne, ouă și pâine, iar aproape toate benzinăriile din provincia Napoli nu mai au carburant. Producătorii de mozzarella de bivoliță estimează că un milion de litri de lapte n-au putut fi prelucrați într-o singură zi. Joi blocajele din Calabria s-au oprit, iar cele din Sicilia urmează să fie ridicate, dar în Campania protestele continuă. Guvernul Meloni pregătește un decret cu compensații pentru prețul motorinei, iar peste 1.300 de șoferi ar fi fost reținuți.

Dan Air a depus joi la Tribunalul Ilfov cererea de intrare în insolvență, prin care caută protecție față de creditori. Legea prevede ca cererea să fie judecată în cel mult 10 zile. În 2025, compania a avut o cifră de afaceri de 224,2 milioane de lei și un profit de 11,6 milioane de lei, dar datoriile i-au crescut cu circa 40%, la 126,3 milioane de lei. Dan Air spune că zborurile regulate din Bacău și București continuă. Este a doua companie aeriană românească în insolvență în ultimele săptămâni, după AnimaWings, care și-a suspendat zborurile până la 15 noiembrie.

Datele Eurostat publicate miercuri arată pentru România un deficit bugetar de 9,2% din PIB în trimestrul al doilea din 2026, cel mai mare din UE, unde media e de 3,5%. Cifra privește doar trimestrul al doilea, iar deficitul din primul trimestru a fost revizuit de la 3,6% la 5,5%. PSD a acuzat joi că măsurile fostului premier Ilie Bolojan nu au redus deficitul și că românii „au fost chinuiți degeaba cu creșteri de taxe și impozite”. Partidul invocă și scăderea PIB-ului cu 2% și inflația de 6,5% din septembrie, cele mai proaste valori din UE, și cere sprijin pentru cei cu venituri mici și medii.

Consiliul Suprem de Apărare a Țării s-a reunit joi seara la Cotroceni, la convocarea președintelui Nicușor Dan, și a discutat implicațiile atacurilor cu drone asupra navelor comerciale din Marea Neagră. Potrivit Administrației Prezidențiale, membrii CSAT au evaluat măsuri ca România să reacționeze mai repede pentru a-și proteja apele teritoriale și infrastructura maritimă critică. Premierul Luca Niculescu și noii miniștri au participat pentru prima dată la o ședință CSAT. Pe 14 octombrie, nava Yara J a luat foc lângă Sulina, posibil lovită de o dronă, iar a doua zi șapte membri ai echipajului navei Wine Trader au fost dați dispăruți după explozii în zona economică exclusivă a României. Ședința anunțată ieri s-a încheiat fără ca Administrația Prezidențială să facă publice decizii concrete.

Parlamentul European a acordat Premiul Saharov pentru libertatea de gândire pe 2026, în valoare de 50.000 de euro, Curții Penale Internaționale și funcționarilor ei. Președinta Parlamentului, Roberta Metsola, a anunțat laureatul joi la Strasbourg. Premiul vine la două săptămâni după ce Washingtonul a impus o nouă serie de sancțiuni care vizează activitatea curții de la Haga. Președinta CPI, judecătoarea Tomoko Akane, spune că instanța trece prin „provocări fără precedent”. Ceremonia va avea loc în decembrie, la Strasbourg.

Daniel Zamfir, noul ministru al Economiei, a scris pe Facebook că a „dat de termite” la preluarea ministerului și i-a ironizat pe foștii miniștri USR Radu Miruță și Irineu Darău. Ministrul nu a spus despre ce nereguli e vorba și promite să le facă publice după ce termină verificările. Adriana Miron, secretarul general al ministerului, și-a depus demisia, deși cu o zi înainte premierul interimar Ilie Bolojan îi prelungise mandatul cu șase luni. Zamfir anunță și plecarea consilierilor numiți de USR, partid care a trecut în opoziție.

ANSVSA anunță că joi au ajuns în România primele 300.000 de doze de vaccin împotriva pestei micilor rumegătoare. Alte circa 800.000 de doze împotriva variolei ovine și caprine vor sosi până duminică, 25 octombrie, astfel că totalul va fi de 1,1 milioane de doze, primite gratuit din rezervele UE. Vaccinarea e obligatorie și începe după recepția tuturor loturilor, cu prioritate în focarele din Constanța și Tulcea. Medicii veterinari îi vor suna pe crescători ca să stabilească ziua și ora. Autoritățile anunțaseră inițial că vaccinarea va începe cel târziu la 1 octombrie.

Președintele Emmanuel Macron a anunțat joi că demonstrațiile neautorizate vor fi interzise în zilele următoare, cu excepția celor ale sindicatelor. Marșurile legale vor primi trasee alternative, ca centrele orașelor, magazinele și clădirile publice să fie protejate. Anunțul vine după protestele din 17 octombrie, când doar la Paris au fost vandalizate 451 de magazine, iar în toată țara au fost răniți 997 de polițiști și jandarmi. Pentru sâmbătă sunt anunțate noi proteste, iar ministrul de interne, Laurent Nuñez, mobilizează unități de elită ale poliției și militari. Față de ieri, când se știa doar că armata va fi mobilizată, Guvernul a trecut la interdicții, iar prefecturile au interzis manifestațiile de sâmbătă de la Lyon și din centrul orașului Toulon.

O analiză a think-tank-ului Frames, publicată joi, avertizează că România riscă o criză de motorină în această iarnă. Motorina costa joi în medie 10,90 lei pe litru, cu 38% mai mult decât în ianuarie. Frames susține că stocurile de urgență, anunțate de Ministerul Energiei ca suficiente pentru 90 de zile, conțin doar circa 511.000 de tone de motorină și că doar jumătate dintre ele s-ar afla în țară. Într-un scenariu sever al Asociației Energia Inteligentă, stocurile comerciale s-ar termina în circa 40 de zile, iar primele lipsuri ar apărea la începutul lui decembrie. Adrian Negrescu, managerul Frames, cere statului să publice cifre verificabile despre motorina existentă în țară.

Administrația Națională de Meteorologie a emis o informare de ploi moderate pentru București, valabilă de joi, de la ora 10, până vineri, la ora 21. Vineri vor cădea 10-15 litri pe metru pătrat, iar temperaturile maxime vor scădea la 14-16 grade. În restul țării vântul se va intensifica, cu rafale de 40-50 km/h. Vineri ploile se vor concentra în est, unde pot cădea izolat peste 30 de litri pe metru pătrat.

O analiză Reuters arată că videoclipul FSB cu arestarea lui David Adrian Kercso, un român de 23 de ani condamnat în Rusia la 15 ani de închisoare pentru spionaj în favoarea Ucrainei, a fost filmat când tânărul era deja de câteva luni în custodie. Reuters a localizat filmarea într-un parc din Soci, iar vegetația arată că a fost făcută primăvara, deși detenția lui începuse în decembrie 2024. În scrisori din închisoare, Kercso spune că a fost bătut și torturat și că mărturisirea i-a fost smulsă prin constrângere, acuzații pe care Reuters nu le-a putut verifica. Ministerul român de Externe nu a răspuns întrebărilor Reuters, iar Kercso speră să facă recurs.