Rezumatul zilei — 18 septembrie 2026

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan, desemnat joi de președintele Nicușor Dan pentru funcția de prim-ministru, a acceptat vineri propunerea și a anunțat, la Palatul Parlamentului, alături de liderii PNL, USR și UDMR — Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Tánczos Barna — că experții celor trei partide au început redactarea programului de guvernare, ale cărui priorități urmează să fie prezentate la începutul săptămânii viitoare; el a promis un guvern „serios, reformator, pro-european” și un proces „complet transparent”. Nicușor Dan, aflat în Ucraina, a spus că semnează decretul de desemnare sâmbătă, la Bistrița, urmând ca acesta să apară luni în Monitorul Oficial, moment din care încep să curgă cele zece zile în care Mureșan trebuie să ceară votul Parlamentului. Aritmetica îi este însă potrivnică: pentru învestitură sunt necesare 233 de voturi din cele 464 de mandate, iar PNL (80), USR (58) și UDMR (31) nu ajung singure la prag, în timp ce AUR și grupul PACE – Întâi România au anunțat deja că nu îl votează. Cheia rămâne PSD, care își stabilește poziția luni și care cere ca Mureșan să spună mai întâi dacă va continua sau nu politica fiscală a guvernului Bolojan și ce face pentru puterea de cumpărare și locurile de muncă; UDMR propune refacerea coaliției cu social-democrații și exclude orice înțelegere cu AUR sau SOS, iar USR se declară dispus la discuții cu PSD. Este a treia încercare a președintelui de a debloca situația, după ce România a rămas fără guvern cu puteri depline de la moțiunea de cenzură din 5 mai.

Agenția de rating Fitch a avertizat că România poate fi retrogradată în categoria „junk” dacă criza politică se prelungește și dacă viitorul guvern nu reușește să reducă deficitul și să prezinte un plan fiscal credibil. Analista Malgorzata Krzywicka descrie situația drept o „cursă contracronometru”, în care ștacheta pentru păstrarea ratingului crește cu fiecare săptămână de instabilitate: pentru a opri creșterea rapidă a datoriei publice, țara ar avea nevoie de o ajustare suplimentară a deficitului de circa 1,5 puncte procentuale din PIB, de un buget pe 2027 și de o traiectorie credibilă către deficitul de 3%. Fitch a menținut în iulie calificativul BBB-, ultimul din categoria recomandată investitorilor, cu perspectivă negativă, și are revizuirea completă programată în ianuarie 2027, iar S&P urmează să reevalueze România luna viitoare. Deși reacția piețelor a fost relativ calmă, sprijinită de intrările de fonduri europene, traderii tratează deja obligațiunile românești ca datorie „junk”, România plătind cele mai mari randamente din Uniunea Europeană.

Comisia Europeană a aprobat, la două zile după protestul fermierilor, planul de acțiune elaborat de ANSVSA pentru deblocarea exporturilor de ovine și caprine, document votat favorabil de toți cei 27 de reprezentanți ai statelor membre, fără modificări. Planul prevede vaccinare diferențiată: completă, împotriva Pestei Micilor Rumegătoare și a Variolei Ovine și Caprine, în județele cu risc ridicat Tulcea și Constanța, și doar împotriva variolei în restul țării, iar Bruxellesul pune la dispoziție gratuit 1,3 milioane de doze de vaccin, fără costuri pentru crescători. Reluarea efectivă a exporturilor depinde de publicarea deciziei europene care va recunoaște restul României ca zonă liberă de boală și de activarea acordurilor comerciale — ANSVSA spune că a securizat deja șase piețe (Arabia Saudită, Iordania, Maroc, Tunisia, Israel și Libia), iar alte șapte sunt în negociere avansată. Până atunci, autoritățile veterinare și Ministerul Afacerilor Interne intensifică controalele, pentru că mișcările clandestine de animale ar putea compromite decizia europeană; în 2026 au fost sacrificate circa 19.000 de ovine pentru limitarea focarelor, 0,13% din efectivul național.

Cele două galerii ale Tunelului 2 Margina–Holdea, de 1.985 și 1.825 de metri, au fost străpunse complet vineri, a anunțat directorul general al CNAIR, Cristian Pistol. Este cel mai lung tunel de autostradă construit vreodată în România, iar săparea a durat aproximativ doi ani, cu lucru non-stop pe zece fronturi și circa 900 de oameni mobilizați. Secțiunea de 9,13 kilometri, care costă 1,82 miliarde de lei fără TVA, a depășit un stadiu fizic de 75%, iar betonarea galeriilor urmează să fie gata până la sfârșitul anului, după care se montează și se testează instalațiile de siguranță. Finalizarea tronsonului ar elimina o întrerupere a A1 veche de aproape un deceniu și ar permite circulația neîntreruptă pe peste 360 de kilometri, între Boița și Nădlac, în prima jumătate a anului 2027.

Comisia Europeană a transferat vineri Ucrainei 3,3 miliarde de euro, bani destinați cumpărării de drone și rachete pentru apărarea teritoriului și a spațiului aerian. Este a patra plată din componenta de apărare a împrumutului european de până la 90 de miliarde de euro alocat Kievului pentru 2026-2027, iar cu această tranșă sprijinul acordat de Bruxelles în acest an ajunge la aproape 15 miliarde de euro. Ursula von der Leyen a anunțat plata după o convorbire cu Volodimir Zelenski despre reformele de care depinde finanțarea viitoare și despre parcursul Ucrainei către aderare, iar comisarul pentru apărare Andrius Kubilius a spus că banii furnizează capabilități critice. Comisia pregătește și un program comun UE-Ucraina de apărare antiaeriană și antirachetă, construit în jurul sistemului „Freya”, cu fonduri rămase din instrumentul SAFE, la o săptămână după aprobarea altor 6,1 miliarde de euro pentru apărarea antiaeriană ucraineană.

Președintele american Donald Trump a salutat joi progrese majore în direcția înființării unei baze militare permanente a Statelor Unite în Polonia, pe care le-a pus pe seama președintelui polonez Karol Nawrocki, descriind inițiativa drept un „pas istoric” pentru alianța dintre cele două țări. El a spus că, dacă proiectul se concretizează, locul bazei va fi anunțat foarte curând. Ministerul polonez al Apărării confirmase cu o săptămână înainte că Varșovia și Washingtonul au început discuții tehnice pentru extinderea și permanentizarea prezenței americane. În prezent, în Polonia sunt staționați aproximativ 10.000 de militari americani, majoritatea prin rotații temporare, iar o bază permanentă ar însemna o întărire semnificativă a flancului estic al NATO.

Volodimir Zelenski a deschis vineri, la Bukovel, în regiunea Ivano-Frankivsk, summitul inaugural al inițiativei „Carpații Opt”, care reunește Ucraina, România, Serbia, Polonia, Slovacia, Cehia, Austria și Ungaria, cu participarea Uniunii Europene; reuniunea ține până duminică și este prima de acest nivel organizată în partea ucraineană a Carpaților. Alianța vizează modernizarea transporturilor și a logisticii, conexiunile energetice, atragerea de investiții și mobilitatea aprovizionărilor pentru apărare, iar la componenta economică, cu circa 550 de oameni de afaceri, se semnează acorduri de un miliard de euro și sunt prezentate aproape 100 de proiecte însumând circa 40 de miliarde de euro. Președintele Nicușor Dan, prezent la summit alături de Aleksandar Vučić și de premierul polonez Donald Tusk, a cerut ca țările carpatice să colaboreze pentru drumuri și puncte de trecere a frontierei, a insistat pe protejarea drepturilor minorităților naționale, inclusiv a românilor din Ucraina, și a spus că platforma poate ajuta integrarea europeană a statelor candidate — România are cel mai lung segment al arcului carpatic. Tot la Bukovel, Zelenski și Tusk au anunțat aderarea Poloniei la coaliția europeană antirachetă balistică, formată în iulie la Paris, din care Varșovia nu făcea parte inițial.

Casa Națională de Pensii Publice a reacționat vineri la auditul Curții de Conturi privind recalcularea pensiilor și a precizat că cifra de aproximativ 2,2 milioane de pensii calculate greșit nu rezultă din verificarea fiecărui dosar, ci dintr-o extrapolare statistică făcută pe baza unor eșantioane. Auditul arată că 574.060 de pensionari ar fi primit un punctaj anual mai mare decât cel cuvenit, iar recuperarea sumelor plătite în plus s-ar putea face prin poprire pe o treime din pensie, în executare silită prin ANAF. Instituția spune că nu minimalizează cazurile punctuale găsite de auditori și anunță reverificarea manuală a dosarelor, precizând că existența și mărimea unei diferențe pot fi stabilite doar individual. Acolo unde diferențele se confirmă, CNPP va recupera banii dați necuvenit și va plăti, la rândul ei, sumele restante celor care au primit mai puțin decât li se cuvenea.

Saudi Aramco a anunțat cel puțin doi rafinatori europeni că nu vor primi țiței în octombrie, iar decizia se aplică tuturor cumpărătorilor europeni cu contracte pe termen lung, potrivit surselor citate de Bloomberg. Suspendarea vine după ce conducta Est-Vest a regatului, care ocolește Strâmtoarea Ormuz și transportă între 4 și 5% din aprovizionarea zilnică mondială cu petrol, a fost avariată într-un atac cu drone; Aramco speră să o repună parțial în funcțiune în câteva zile și complet în circa șase săptămâni, iar între timp a redirecționat livrări către Asia. Cumpărătorii europeni caută alternative — compania poloneză Orlen a lansat peste zece licitații de vineri — iar prețurile au urcat, barilul de Brent depășind la un moment dat 130 de dolari. Țările europene membre OCDE importau în iunie 577.000 de barili pe zi din Arabia Saudită, iar fără ruta obișnuită prin portul egiptean Sidi Kerir transporturile ar trebui să ocolească Africa, un drum de aproape cinci săptămâni; nu se știe cine a lansat atacul, autoritățile saudite acuzând militanți irakieni, în timp ce alte relatări indică rebelii Houthi din Yemen.

Vladimir Putin a semnat joi seară un decret prin care activele din Rusia ale Nestlé, Auchan și ale fostei rețele Leroy Merlin, plus trei filiale ale firmei franceze de logistică FM Logistic, trec sub administrare temporară la compania rusă L.E.V. Management; măsura vizează participații din 16 societăți legate de grupuri occidentale. Firma care preia totul a fost înregistrată la Moscova în 2024, cu un capital social de circa 177 de dolari și un singur angajat, este condusă de un general din Ministerul rus de Interne, Andrei Krayushkin, iar proprietarii ei reali sunt necunoscuți; Bloomberg descrie operațiunea drept cea mai mare confiscare de active corporative străine din Rusia cel puțin din 2024. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a legat explicit decizia de sprijinul militar occidental pentru Ucraina, invocând statutul de țară „neprietenoasă”. Nestlé, care are în Rusia șase fabrici și circa 7.000 de angajați, a anunțat că analizează decretul și opțiunile de a-și proteja drepturile, iar Lemana Pro, fosta Leroy Merlin, spune că nu a primit nicio informație oficială.

Rusia a deschis vineri secțiile pentru alegerile parlamentare, primul scrutin pentru Duma de Stat de la invadarea Ucrainei; votul ține până duminică seara și pune în joc cele 450 de mandate, jumătate pe liste de partid, jumătate în circumscripții uninominale. Se votează și în Crimeea, precum și în teritoriile ocupate din Donețk, Luhansk, Zaporijia și Herson, unde locuitorii participă pentru prima dată la un scrutin parlamentar federal rusesc. Pe buletine au fost admise doar partide care îl susțin pe Vladimir Putin și războiul: „Rusia Unită”, care are acum 310 mandate și are nevoie de cel puțin 300 pentru a-și păstra majoritatea calificată, comuniștii, LDPR, „Rusia Justă” și „Oameni Noi”, în timp ce Iabloko, ultima formațiune legală cu discurs antirăzboi, a fost scoasă de pe lista de partid printr-o decizie a Curții Supreme, iar liderul ei a fost închis. Nu există observatori occidentali independenți — Moscova nu a invitat OSCE, iar organizația rusă Golos și-a încetat activitatea în 2025 — iar votul a început după o noapte în care sute de drone atribuite Ucrainei au lovit partea europeană a Rusiei.

Guvernul a aprobat vineri cuantumurile burselor pentru anul școlar 2026-2027: 450 de lei pe lună bursa de merit, 300 de lei bursa socială, 300 de lei bursa tehnologică pentru elevii din învățământul profesional și dual și 700 de lei bursa pentru mamele eleve. Bursele sociale vor fi plătite pe toată durata anului, inclusiv în vacanțe, după ce prevederea din proiect care le limita la perioada cursurilor a fost eliminată; bursele de merit și cele tehnologice se acordă doar în timpul cursurilor și în perioadele de pregătire și susținere a examenelor naționale. Față de varianta pusă în consultare publică, Ministerul Educației a renunțat la aproape toate modificările propuse, păstrând doar actualizarea sumelor și clarificarea privind elevele care revin la școală după naștere. Elevii din învățământul particular și confesional pot primi burse sociale dacă sunt școlarizați fără taxe, iar bursele private sau de la autoritățile locale se pot cumula cu cele de la bugetul de stat.

Președintele francez Emmanuel Macron a avertizat vineri, după o întâlnire cu liderii partidelor franceze la Palatul Élysée, că atacurile hibride ale Rusiei împotriva țărilor europene nu vor rămâne fără răspuns și că Moscova ar face o gravă eroare de calcul dacă le continuă. El a dat ca exemplu tentativa recentă de atac asupra aeroportului din Leipzig, care ar fi eșuat din cauza unei defecțiuni tehnice a mecanismului pus la punct de serviciul militar rus de informații GRU și care, dacă reușea, ar fi putut face victime și pagube uriașe. Macron a cerut guvernului său un plan cuprinzător de protecție a infrastructurilor critice și a instalațiilor din industria de apărare și i-a îndemnat pe ceilalți lideri europeni să se pregătească pentru atacuri care ar putea viza mari orașe, capitale și sectoare industriale. El a anunțat și că va convoca în următoarele săptămâni o reuniune a G7 pentru coordonarea răspunsului la criza energetică alimentată de conflictele din Orientul Mijlociu și Ucraina și de perturbarea traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz.

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere avertizează că de la 1 octombrie 2026 transportatorii de marfă ar fi obligați prin lege să plătească tariful rutier printr-un sistem care încă nu funcționează, ceea ce i-ar expune la amenzi. Aplicația TollRo a intrat în pilotare publică abia pe 16 septembrie, gratuit pe App Store și Google Play, iar etapa de testare trebuie să dureze, conform contractului, cel puțin patru săptămâni, deci nu se poate încheia înainte de jumătatea lui octombrie. CNAIR a cerut oficial Guvernului și Ministerului Transporturilor, pe 7 septembrie, amânarea termenului pentru TollRo și rovinietă până la 1 aprilie 2027, dar după 11 zile nu primise niciun răspuns; tot nerezolvate au rămas, de aproape șase luni, și cererile de suplimentare a posturilor și de instituire a unui furnizor național de servicii de tarifare rutieră. Compania spune că are pregătit textul unei propuneri legislative pentru Parlament și invocă precedentul unei modificări similare adoptate în iunie în circa două săptămâni.

Guvernul a aprobat vineri, prin memorandum, suplimentarea personalului Romgaz, companie la care Ministerul Energiei deține 70% din acțiuni: efectivul va crește de la 5.292 de salariați în 2025 la 6.422 la finele lui 2026. Măsura acoperă ocuparea a 270 de posturi vacante, cu un impact salarial de 12,3 milioane de lei în 2026, și preluarea a 860 de angajați ai combinatului chimic Azomureș, cumpărat recent de Romgaz, cu un impact de 49 de milioane de lei pentru perioada septembrie-decembrie. Angajările vizează trei direcții: furnizarea de gaze către consumatorii casnici și firmele mici, finalizarea centralei de la Iernut și integrarea Azomureș. Memorandumul a fost necesar pentru că o ordonanță de urgență din 2025 interzice creșterea numărului de angajați la companiile de stat în 2026, cu excepția cazurilor de dezvoltare aprobate de Guvern; directorul Răzvan Popescu spune că departamentul de furnizare este subdimensionat, iar la concursurile derulate din decembrie 2025 au fost declarați admiși 72 de candidați.