Rezumatul zilei — 17 septembrie 2026

Președintele Nicușor Dan a chemat partidele și grupurile parlamentare la Palatul Cotroceni joi, 17 septembrie, pentru consultări în vederea desemnării unui candidat la funcția de prim-ministru. România este de 134 de zile fără un guvern cu puteri depline, după ce cabinetul Ilie Bolojan a căzut în mai printr-o moțiune de cenzură votată cu 281 de voturi, iar două nominalizări anterioare au eșuat: Eugen Tomac s-a retras înainte de vot, iar Adrian Veștea a fost respins pe 22 iunie cu 189 de voturi din cele 233 necesare. Discuțiile încep la ora 9:00 cu PSD și se încheie la 14:00 cu parlamentarii neafiliați. PSD îl propune pe Sorin Grindeanu, PNL, USR și UDMR au o propunere comună pentru eurodeputatul Siegfried Mureșan, iar AUR cere alegeri anticipate; președintele a spus, într-un interviu dat în Finlanda, că nu mai poate amâna decizia și că o va lua înainte de plecarea sa în Statele Unite, mergând pe varianta cu cele mai mari șanse să strângă 233 de voturi.

Protestul crescătorilor de oi și capre din Piața Victoriei, pornit de la restricțiile care blochează exportul de animale vii și de la modul în care statul gestionează focarele de pestă a micilor rumegători, a degenerat marți în ciocniri cu forțele de ordine și s-a încheiat miercuri. Bilanțul anunțat de Ministerul Afacerilor Interne: 47 de persoane duse la secțiile de poliție, dintre care șase reținute pentru 24 de ore, trei dosare penale pentru ultraj, tulburarea ordinii publice și port de obiecte periculoase, 24 de sancțiuni contravenționale de 46.000 de lei, zece jandarmi răniți — patru dintre ei ajunși la spital — și două autospeciale ale Jandarmeriei avariate; verificările continuă sub coordonarea Parchetului de pe lângă Tribunalul București, iar Poliția Capitalei s-a sesizat din oficiu și pentru agresarea a doi jurnaliști. Miercuri, aproximativ 70 de fermieri rămași în Capitală au depus la Guvern o listă cu 16 revendicări, între care reluarea exporturilor de ovine, despăgubiri integrale pentru pagubele provocate de restricțiile sanitar-veterinare și scoaterea ursului brun dintre speciile strict protejate, iar liderul lor, Ionică Sterp, a amenințat cu blocarea Văii Oltului și a drumului Comarnic-Brașov dacă premierul interimar Ilie Bolojan nu îi primește. Guvernul a transmis că premierul a luat act de cereri și a discutat soluții cu ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna, care susține că protestul a fost deturnat de persoane infiltrate; Bolojan a condamnat transformarea protestului pașnic în violențe, iar prefectul Capitalei, Andrei Nistor, spune că imaginile filmate cu drona arată o mișcare coordonată a manifestanților.

Ursula von der Leyen a susținut miercuri, la Strasbourg, discursul anual despre Starea Uniunii, descriind o Europă „mai puternică decât a fost vreodată", dar și „mai fragilă decât a fost vreodată". Pe apărare, Comisia va crea un mecanism propriu de consultări în caz de amenințare, inspirat din articolul 4 al Tratatului NATO, și un Consiliu european de securitate care va reuni statele membre cu Canada, Norvegia și Regatul Unit, cu Ucraina asociată; Ucraina va primi sprijin suplimentar înainte de iarnă, rachete Patriot și un sistem modular de apărare antirachetă dezvoltat în comun, Freya, iar sancțiunile împotriva Rusiei vor fi înăsprite. Pe economie, von der Leyen a numit relansarea prioritatea numărul unu, a semnalat un deficit comercial de circa un miliard de euro pe zi în relația cu China și a anunțat 12 pachete de simplificare care ar elibera aproximativ 17 miliarde de euro pe an, plus o corporație europeană pentru materiile prime critice. Pe climă, după o vară cu 660.000 de hectare arse și peste 35.000 de decese cauzate de căldură, Comisia va crea o alianță de asigurare pentru climă — în prezent doar un sfert din pierderile climatice sunt asigurate —, o strategie de reziliență care va identifica 100 de teritorii vulnerabile și un plan pentru valurile de căldură, după ce șefa Comisiei a avertizat că fluvii precum Dunărea și Rinul „dispar sub ochii noștri". Tot joi urmează legislația privind protecția minorilor online: fără acces la rețelele sociale sub 13 ani, doar conturi create și supravegheate de părinți, cu maximum o oră pe zi, între 13 și 15 ani, iar Canada va deveni primul „membru asociat" al Uniunii, printr-o „Alianță pentru viitor", cu un summit programat pe 29-30 octombrie la Montreal.

Comisiile reunite de apărare ale Camerei Deputaților și Senatului au aprobat miercuri solicitarea președintelui Nicușor Dan de a trimite până la 20 de militari români, ca personal de stat major, la Comandamentul Operațional pentru Forța Multinațională în sprijinul Ucrainei, începând cu trimestrul al doilea din 2026. Proiectul de hotărâre mai are nevoie de votul plenului comun pentru a fi definitiv. Potrivit Ministerului Apărării, militarii nu vor merge pe front, ci la structuri de comandă și control dislocate prin rotație în Franța și Marea Britanie, pentru planificare strategică, operații curente și securitate cibernetică, iar decizia ar produce efecte abia după un acord de pace sau de încetare a focului. Dezbaterea a fost tensionată: AUR și PACE au contestat votul și au cerut lămuriri despre costuri, iar deputatul AUR Dan Tănasă, care susține că misiunea ar băga România într-un conflict cu Rusia, l-a jignit pe vicepreședintele USR al comisiei, Bogdan Rodeanu.

Cristina Trăilă, fostul secretar general adjunct al Guvernului, s-a prezentat miercuri la sediul DNA Iași, în dosarul omului de afaceri vasluian Fănel Bogos, unde este suspectă. La ieșire, ea a declarat că nu a fost chemată de procurori, ci a cerut chiar ea să fie audiată, și că nici în declarațiile sale, nici în întrebările procurorilor nu a apărut vreo referire la premierul Ilie Bolojan. Procurorii anticorupție au dispus la finalul lunii august urmărirea penală față de ea pentru complicitate la folosirea influenței în scopul obținerii de foloase necuvenite: în perioada 3-4 noiembrie 2025 ar fi sprijinit demersurile lui Mihai Barbu, fostul șef al PNL Vaslui, de a influența conducerea ANSVSA pentru schimbarea directorului DSVSA Vaslui, în beneficiul lui Bogos și al firmei sale Vanbet SRL — inclusiv pentru aprobarea unui dosar de despăgubire de circa trei milioane de euro. Trăilă și-a dat demisia din funcție și se declară nevinovată, iar Bolojan a precizat că nu a existat nicio intervenție din partea sa.

Șeful Meta, Mark Zuckerberg, a respins cererile tot mai numeroase de suspendare sau încetinire a dezvoltării inteligenței artificiale, argumentând că mecanismele pieței și riscul proceselor în justiție sunt garanții suficiente: utilizatorii vor refuza agenții care nu le servesc interesele, iar laboratoarele care nu investesc în siguranță vor rămâne în urmă. El spune că „încrederea și alinierea" devin cele mai importante calități care diferențiază modelele pe piață și că nicio reglementare nu ar trebui să întârzie lansarea modelelor americane, nici măcar cu o lună. Meta a amânat totuși cu câteva luni lansarea sistemului Muse AI pentru a-și consolida măsurile de securitate, fără să condiționeze asta de pași similari ai concurenței, și va investi anul acesta până la 145 de miliarde de dolari în infrastructura de inteligență artificială. Poziția lui se opune apelurilor lui Dario Amodei de la Anthropic, susținute public de Sam Altman și Elon Musk, în timp ce OpenAI, Anthropic și Google DeepMind lucrează la un organism comun de supraveghere a riscurilor.

Un elicopter care filma pentru posturile NBC4 și Telemundo 52 s-a prăbușit marți seara într-o parcare din cartierul Chatsworth, în Los Angeles, în timp ce transmitea imagini de la o coliziune între un SUV și un autobuz. Trei persoane au murit, printre ele și un trecător aflat în parcare, iar o a patra a fost dusă la spital; impactul a declanșat un incendiu care a cuprins patru mașini din zonă. Aparatul era un Eurocopter AS350 B2 fabricat în 2004, cunoscut sub numele NewsChopper4, iar Consiliul Național pentru Siguranța Transporturilor din Statele Unite urmează să stabilească circumstanțele accidentului, inclusiv câți oameni se aflau la bord.

Coaliția militară condusă de Arabia Saudită anunță că apărarea aeriană a regatului a interceptat marți o dronă lansată de rebelii houthi din Yemen, înainte ca aceasta să intre în spațiul aerian interzis al orașului sfânt Mecca. Rebelii resping categoric acuzația — oficialul houthi Hazm al-Assad o numește „o minciună răsuflată" —, iar purtătorul de cuvânt militar houthi Yahya Saree susține că forțele saudite au efectuat în ultimele 24 de ore 52 de lovituri aeriene asupra unor obiective civile din Yemen. Purtătorul de cuvânt al coaliției, generalul Turki al-Maliki, a calificat securitatea locurilor sfinte drept „linie roșie", iar Ambasada SUA le-a recomandat miercuri cetățenilor americani să-și reconsidere călătoriile în Arabia Saudită. Incidentul vine după ce, la începutul lunii septembrie, houthii au preluat controlul întregului litoral yemenit de la Marea Roșie, inclusiv strâmtoarea Bab el-Mandeb, iar Arabia Saudită a suspendat livrările de petrol de la terminalul Yanbu în urma unui atac asupra conductei Est-Vest, prețul petrolului urcând marți cu peste 3 dolari pe baril.

Compania americană US Ballistic și Uzina Mecanică Sadu din județul Gorj au semnat, la Târgu Jiu, contractul de închiriere pentru platforma Sadu II, o investiție de 25 de milioane de dolari pe cinci ani. Uzina primește în avans o primă de 1,4 milioane de euro și va încasa circa 20 de milioane de euro din chirie în zece ani, iar linia nouă, amplasată într-o hală nefolosită până acum, va produce muniție de 155 mm la standarde NATO — calibrul obuzierelor autopropulsate K9 sud-coreene, pe care România a început să le primească și care vor fi fabricate parțial și local. Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a anunțat 150 de locuri de muncă în primii doi ani, cu creșteri etapizate în următorii patru, și a precizat că la finalul contractului totul, inclusiv transferul de tehnologie, rămâne în patrimoniul UM Sadu. Ministrul interimar al Economiei, Irineu Darău, spune că proiectul poate crea sute de locuri de muncă în Gorj.

Camera Deputaților a adoptat miercuri, cu 262 de voturi pentru și o abținere, legea care le permite românilor să economisească și să investească pentru pensie fără impozit pe câștiguri. Sistemul este voluntar: oricine își poate deschide un cont de economii și investiții la o bancă sau la o societate de servicii de investiții financiare, iar banii pot merge în acțiuni, obligațiuni sau fonduri. Există două variante — una în care câștigurile nu se impozitează nici la retragerea la pensie, alta în care sumele se depun din venitul brut, sunt deductibile și se impozitează abia la retragere —, în ambele cazuri dividendele, dobânzile și creșterile de valoare rămânând netaxate anual. Inițiativa aparține PNL și USR, cu susținere din PSD, AUR, UDMR și de la deputați neafiliați, fusese deja adoptată de Senat și urmează să meargă la promulgare.

Parlamentul a votat, cu 180 de voturi pentru, 61 împotrivă și 15 abțineri, o lege care incriminează explicit căsătoria și conviețuirea forțată, adică determinarea unei persoane să se căsătorească sau să trăiască într-o relație asemănătoare celei dintre soți. Când victima este un minor sub 16 ani, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani; pentru majori și minori care au împlinit 16 ani, de la 1 la 5 ani, iar pedepsele cresc dacă victima se afla în grija făptuitorului sau dacă acesta avea asupra lui arme ori obiecte periculoase. Legea sancționează și transportarea unei persoane în străinătate pentru a fi forțată să se căsătorească sau împiedicarea ei să se întoarcă, și obligă posturile de radio și televiziune să difuzeze mesaje de avertizare între orele 18:00 și 22:00, timp de patru luni de la intrarea în vigoare. Proiectul a fost coinițiat în urmă cu aproximativ un an de Diana Buzoianu, deputată USR și ministra Mediului, și mai trebuie promulgat de președinte.

Deputatul PSD Alexandru Rogobete avertizează că sistemul de sănătate riscă blocarea serviciilor în următoarele săptămâni și îi cere premierului interimar Ilie Bolojan să aloce urgent sume suplimentare din Fondul de rezervă al Guvernului pentru Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Potrivit lui, după discuții cu manageri de spitale universitare și județene, unitățile de primiri urgențe mai au materiale medicale doar până la sfârșitul lunii, iar 17 servicii județene de ambulanță și-au epuizat fondurile pentru combustibil. Institutul „C.C. Iliescu" din București a anunțat că suspendă de vineri intervențiile programate și va trata doar urgențele, până la epuizarea stocurilor.

Confederația Patronală Concordia a prezentat miercuri „Manifestul pentru Arhitectura Economică a României 2028-2034", o strategie în zece puncte gândită pe un orizont de 20-30 de ani. Documentul propune un Pact Național pentru Competitivitate cu ținte măsurabile, concentrarea resurselor în patru-șase sectoare prioritare — energie, semiconductori, baterii, apărare, inteligență artificială și biotehnologii —, o bancă națională de proiecte strategice gata de finanțare până la finalul lui 2027, digitalizarea firmelor mici și mijlocii și investiții în cercetare. Miza este noul buget multianual european, de aproximativ 2.000 de miliarde de euro, din care România are alocare directă de 60 de miliarde de euro și va concura pentru fonduri suplimentare. Directorul executiv Paul Aparaschivei a spus că statul trebuie să fie partener de dialog și că fiecare lună pierdută în grupuri de lucru este o lună câștigată de competitorii României, iar patronatul avertizează că, fără o politică industrială clară, țara riscă să rămână doar piață de desfacere și locație de producție cu valoare adăugată mică.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat pentru CBS News că avionul său prezidențial a fost vizat de drone rusești în spațiul aerian al Republicii Moldova, în timpul unei deplasări europene recente, o dronă de tip Shahed fiind cât pe ce să lovească aeronava la decolarea din Chișinău. El susține că atacurile au fost intenționate, că rușii cunoșteau traseul avionului și că scopul era probabil intimidarea, și afirmă că Rusia a încălcat și spațiul aerian al României. Autoritățile moldovene au confirmat că pe 14 septembrie două drone au intrat în spațiul aerian al țării, fiecare rămânând circa zece minute, iar premierul norvegian Jonas Gahr Støre a confirmat că avionul a fost aproape doborât. Zelenski a spus și că armistițiul energetic anunțat de Donald Trump pe 14 septembrie nu este în vigoare; pe 11 septembrie, o dronă lovise un tren care transporta delegați europeni și pe fostul director al CIA David Petraeus, fără victime, iar pe 15 septembrie avioane NATO au doborât o dronă rusă deasupra Lituaniei.

General-maiorul rus Anton Grunis, comandantul Brigăzii a 4-a separate de infanterie motorizată, a fost ucis pe 12 septembrie într-un atac cu dronă în regiunea Donețk ocupată de Rusia, iar Forțele Sistemelor fără Pilot ale Ucrainei au publicat imaginile filmate de aparatul care a lovit noaptea clădirea în care se afla. Comandantul acestei arme, Robert „Madyar" Brovdi, a precizat că operațiunea a fost executată de Brigada 427 „Rarog" și că Grunis ar fi al șaptelea comandant rus de brigadă, divizie sau armată ucis confirmat de forțele cu drone ucrainene. Grunis, în vârstă de 48 de ani, primise cu două săptămâni înainte, pe 27 august, medalia „Steaua de Aur" a Eroului Rusiei din mâna ministrului Apărării Andrei Belousov, iar în iulie presa de stat rusă relata că i-a raportat personal lui Vladimir Putin cucerirea orașului Kostiantinivka — cucerire negată atunci de Volodimir Zelenski și de Statul Major ucrainean.

Dan Reșitnec, secretarul general al Guvernului, a anunțat că a redus la jumătate cheltuielile de protocol ale Secretariatului General — cele care însoțesc ședințele de guvern, conferințele și întâlnirile interinstituționale. În perioada mai-iulie 2026, după preluarea mandatului, cheltuielile au fost de 291.890 de lei, față de 548.139 de lei în aceeași perioadă a anului trecut, iar în luna mai s-au cheltuit doar 1.800 de lei, sumă care include și apa oferită participanților la ședința pregătitoare a Guvernului. Contractele-cadru pentru servicii de protocol au fost de 2,5 milioane de lei anul trecut și 2,7 milioane în acest an, dar Reșitnec precizează că sumele executate sunt mult mai mici. O parte din economii vin din renunțarea la ședințele de lucru prelungite, la care unii demnitari primeau gustări în limita a 150 de lei de persoană.