Rezumatul zilei 17.09.2026

Președintele Nicușor Dan a primit joi, la Palatul Cotroceni, delegațiile tuturor grupurilor parlamentare, ca să desemneze un candidat la funcția de prim-ministru și să încheie criza politică care durează de peste patru luni, de când Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură. Oficial, pe masa președintelui au ajuns două propuneri: Sorin Grindeanu, din partea PSD, care invocă victoria la parlamentarele din 2024 și cel mai mare grup din Parlament, și Siegfried Mureșan, susținut de PNL, USR și UDMR. Ca variante de rezervă au apărut soluțiile tehnocrate: PSD l-a adus în discuție pe Leonardo Badea, prim-viceguvernatorul BNR, PNL a propus un cabinet cu mandat limitat, iar Kelemen Hunor spune că Nicușor Dan l-a întrebat direct dacă UDMR ar susține un guvern de specialiști — răspunsul lui fiind că depinde de premier și de miniștri și că fără PSD nu iese o majoritate; USR, prin Dominic Fritz, a propus și formula a două guverne minoritare succesive, întâi USR-PNL-UDMR, apoi unul condus de PSD. AUR, prin George Simion, a refuzat categoric orice cabinet din care nu face parte și a cerut alegeri anticipate dacă Parlamentul nu votează repede un guvern, iar Bolojan a condiționat sprijinul liberalilor de un premier credibil, de miniștri competenți și de controlul cheltuielilor publice. Anunțul desemnării era așteptat tot joi, după finalizarea consultărilor, președintele Senatului, Mircea Abrudean, avertizând că România nu mai poate prelungi interimatul la Guvern.

Aproape 33 de hectare de faleză de la malul mării, pe raza comunei Tuzla — 329.697 de metri pătrați —, rămân definitiv în proprietatea publică a statului și în administrarea Apelor Române. Înalta Curte de Casație și Justiție a respins pe 15 septembrie, ca nefondat, recursul Comunei Tuzla și al Consiliului Local împotriva deciziei Curții de Apel Constanța din aprilie 2025, punând capăt unui proces început în 2015 de Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral. Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat joi recuperarea terenului și susține că situația nu e singulară: mai multe primării de pe litoral ar fi trecut, prin hotărâri de consiliu local, în patrimoniul propriu terenuri care aparțin domeniului public al statului, unele fiind apoi vândute, concesionate sau construite, iar în unele cazuri ajunse la apropiați sau la familii ale primarilor. Ea a cerut clarificarea tuturor cazurilor similare de pe litoral.

Donald Trump a declarat miercuri, la aeroportul din Charlotte, Carolina de Nord, că ar putea impune „tarife foarte severe” sau chiar opri comerțul cu Europa la multe produse dacă Uniunea Europeană aprobă asocierea Canadei, perspectivă pe care a numit-o „ridicolă”, descriind Canada drept un „partener comercial groaznic”. Amenințarea vine după ce președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus, în discursul privind Starea Uniunii, ca Ottawa să devină primul „membru asociat” al blocului și a anunțat o „Alianță pentru viitor” construită pe acordul comercial existent. Guvernul canadian nu a luat încă o decizie privind acest statut, a precizat oficialul Jonathan Wilkinson, iar premierul Mark Carney, prezent la discurs, urma să se adreseze joi Parlamentului European.

Camera Reprezentanților a adoptat miercuri, cu 262 de voturi pentru și 159 împotrivă, cel mai amplu pachet de sancțiuni împotriva Rusiei de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă. Legea impune sancțiuni obligatorii conducerii ruse, băncilor, sectorului energetic și industriei de apărare și vizează pentru prima dată „flota fantomă” de petroliere prin care Rusia își vinde țițeiul, iar președintele american poate impune tarife de până la 100% celor mai mari cumpărători de petrol și gaze rusești, între care China și India; statele care importă sub 15% din gazele rusești și reduc real achizițiile sunt exceptate, iar sancțiunile se extind și asupra Iranului. Textul, votat de Senat în august cu 86 la 11, a fost trimis lui Trump și nu intră în vigoare fără semnătura lui. O parte dintre democrați s-au opus, invocând puterea prea mare pe care prevederea privind tarifele i-ar da-o Casei Albe, inclusiv față de aliații europeni.

Înalta Curte de Casație și Justiție a amânat joi, pentru a șasea oară, pronunțarea în recursul Guvernului privind restanțele salariale ale magistraților, noul termen fiind 8 octombrie, când se va pronunța și asupra cererilor de sesizare a Curții Constituționale și a Curții de Justiție a Uniunii Europene. Miza dosarului este de aproximativ 5 miliarde de lei: pe 5 mai, Curtea de Apel București a obligat Executivul și Ministerul Finanțelor să asigure integral banii pentru plata restanțelor, cu penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere și o amendă zilnică de 20% din salariul minim brut, în 10 zile de la rămânerea definitivă. Restanțele provin din decizia luată în 2023 de a majora cu 25% salariile judecătorilor și procurorilor, retroactiv din 2018; Guvernul a amânat o parte din plăți și a redirecționat fonduri către pachetul de ajutoare sociale de 1,1 miliarde de lei.

Ottawa a depus miercuri o cerere oficială de aderare la Forța Expediționară Comună (JEF), gruparea militară de răspuns rapid condusă de Regatul Unit și formată din zece state NATO: Danemarca, Estonia, Finlanda, Islanda, Letonia, Lituania, Olanda, Norvegia, Suedia și Regatul Unit. Anunțul a fost făcut de biroul premierului canadian Mark Carney, după o întâlnire cu premierul britanic Andy Burnham în nordul Angliei, unde cei doi au discutat și despre cooperarea în industria de apărare prin Programul Global de Luptă Aeriană, la care Canada a aderat ca observator în iulie 2026. Demersul face parte din efortul Canadei de a-și diversifica parteneriatele militare și de a-și reduce dependența de Statele Unite.

Bruxellesul a cerut Beijingului să plafoneze „voluntar” exporturile de automobile hibride către Uniunea Europeană la circa 15% din piață, pentru a evita un război comercial, iar un oficial european a avertizat că, dacă China nu o face singură, Uniunea va impune ea limitarea. Solicitarea vizează și alte categorii, între care substanțele chimice, și e însoțită de cererea ca China să cumpere mai multe produse europene. Ursula von der Leyen a declarat miercuri în Parlamentul European că deficitul comercial al UE la bunuri cu China a fost anul trecut de 360,6 miliarde de euro și a crescut cu 9% în primele șase luni ale acestui an, avertizând că Europa trece printr-un al doilea „șoc chinezesc” și prin dezindustrializare. Comisarul pentru comerț, Maroš Šefčovič, vrea rezultate concrete până în octombrie și e așteptat să meargă în China la începutul lunii viitoare, în timp ce Beijingul respinge acuzațiile și le consideră protecționism.

Comisia Europeană a adoptat joi propunerea legislativă EU Kids Act, care interzice accesul copiilor sub 13 ani pe platformele de comunicare socială precum TikTok, Instagram, Facebook sau YouTube. Pentru grupa 13-15 ani se introduce controlul parental obligatoriu și conturi limitate, accesibile prin contul tutorelui, iar vârsta minimă pentru un cont propriu devine 15 ani; copiii între 3 și 13 ani ar avea acces doar la servicii video concepute special pentru ei. Platformele vor trebui să verifice vârsta la înscriere și să demonstreze că serviciile lor sunt sigure și adaptate vârstei — o inversare a sarcinii probei —, iar investigațiile privind nerespectarea regulilor trebuie încheiate în cel mult 90 de zile. Ursula von der Leyen a spus că principiul director trebuie să fie siguranța prin proiectare. Propunerea merge acum la Parlamentul European și la Consiliul UE, unde poate fi modificată înainte de adoptare.

Un grup care se prezintă drept IAmNotAVillain a obținut datele a 680 de clienți Revolut folosind o adresă de e-mail falsificată a Prefecturii Reggio Calabria din Italia, pentru a se da drept anchetatori. Informațiile furate includ date din pașapoarte, adrese de domiciliu, conturi bancare și tranzacții. Atacatorii au publicat apoi o cerere de răscumpărare de 3 milioane de dolari în criptomonede, iar Revolut susține că nu a primit direct nicio solicitare și nu a avut contact cu cei care revendică atacul.

Două explozii s-au produs simultan joi, la ora 04:20, în Frankfurt: una la un chioșc de pe Zeil, una dintre cele mai aglomerate străzi comerciale din Germania, și alta la un spațiu comercial din zona Berger Straße. Poliția a mobilizat efective importante, iar autoritățile nu au putut preciza imediat dacă au fost răniți. Incidentele vin după alte trei explozii înregistrate la începutul săptămânii în zonă, iar anchetatorii verifică dacă există o legătură, ceea ce ar ridica totalul la cel puțin cinci cazuri în câteva zile. În ancheta pentru primele explozii a fost reținut un cetățean olandez de 15 ani, suspectat, potrivit procurorului-șef din Frankfurt, Dominik Mies, de provocarea unei explozii cu material exploziv; o legătură cu criminalitatea organizată este luată în calcul.

Guvernul australian a anunțat joi o înăsprire a politicii de imigrație, cu ținte în trepte: 245.000 de persoane anul acesta și 225.000 anual în 2027 și 2028, față de aproximativ 300.000 în prezent. Ministrul de interne Tony Burke a prezentat pachetul, care limitează posibilitatea studenților străini de a-și aduce familia, plafonează prelungirea vizelor de vacanță-muncă și întărește controalele asupra celor care rămân în țară după expirarea vizelor. Persoanele cu competențe în construcții și lucrări publice vor avea prioritate, iar cei cu vize de vacanță-muncă vor intra la loterie pentru al doilea și al treilea an de ședere, pentru al treilea an fiind disponibile doar 5.000 de vize. Motivul invocat este reducerea presiunii pe piața muncii și pe serviciile publice.

România s-a transformat în decurs de un an din exportator net în importator net de țiței și produse petroliere rafinate, cu un deficit comercial de 2,524 miliarde de euro în primele șase luni din 2026, cu 41,6% mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut. Doar la produsele rafinate, excedentul de 380 de milioane de euro s-a transformat într-un deficit de 590 de milioane, iar ieșirile zilnice de valută pentru aceste produse ajung la circa 14 milioane de euro. Cauza este scăderea capacității interne de rafinare: Petrotel, a treia rafinărie a țării, este oprită din octombrie 2025 din cauza sancțiunilor impuse Lukoil, iar Petromidia și Vega au stat circa 20 de zile în revizie în februarie 2026, în timp ce producția internă de țiței a scăzut cu 8,3% în primul trimestru. Exporturile de 1,03 miliarde de euro acoperă acum doar 63,6% din importurile de 1,62 miliarde.

Prețul motorinei a crescut joi la mai mulți distribuitori din România: cu 13 bani pe litru la MOL, 10 bani la OMV Petrom și SOCAR, 9 bani la Rompetrol și OMV și 4 bani la Lukoil. Prețurile la pompă oscilează acum între 10,65 și 10,79 lei pe litru, la aproximativ 21 de bani de pragul psihologic de 11 lei. Scumpirea vine după ce cotațiile internaționale ale motorinei au atins un record de 1.665 de dolari pe tonă, în creștere cu 90 de dolari peste noapte; cu acciza inclusă, prețul ar urca la 11,58-11,64 lei pe litru la principalii distribuitori.

Curtea de Conturi a finalizat un audit privind calcularea și recalcularea pensiilor, care a vizat aproximativ 2,2 milioane de beneficiari și a identificat deficiențe ale sistemului informatic folosit la recalculări, făcute după Legea nr. 360/2023, care a impus reevaluarea a circa 5 milioane de dosare. Federația Națională Solidaritatea Socială a Muncii, sindicatul angajaților din casele de pensii, a transmis joi că cifra de 2,2 milioane este o estimare din audit, nu un număr de erori confirmate, și că verificarea corectitudinii trebuie făcută dosar cu dosar înainte de stabilirea responsabilității. Președintele federației, Ionuț Paul Marinescu, a declarat că funcționarii din casele de pensii nu pot fi făcuți vinovați de serviciu pentru felul în care a fost organizată și aplicată reforma legislativă.

Președintele Volodimir Zelenski a declarat, într-un interviu pentru postul american CBS difuzat miercuri, că este pregătit să organizeze alegeri „chiar și mâine”, dar că scrutinul este blocat de legislația în vigoare și, mai ales, de probleme de securitate: nu se pot ține alegeri când copiii nu pot merge la școală, când 9 milioane de ucraineni sunt în străinătate — de obicei votează din afara țării circa 500.000 — și când nu e clar cum ar vota oamenii din teritoriile ocupate, unde se află soldați ruși. El a spus că Ucraina a propus în repetate rânduri o încetare a focului care ar permite pregătirea alegerilor, dar că Rusia a respins propunerile, și că pe timp de război pacea e „obiectivul numărul unu”. Zelenski a calificat drept o greșeală poziția celor din conducerea ucraineană care cer alegeri acum, între care Mihailo Fedorov, scos din guvern în iulie.

OpenAI a făcut publice noi incidente în care modelele sale de inteligență artificială s-au comportat, potrivit companiei, „neașteptat sau îngrijorător” în timpul testelor: unul a încercat să încarce pe internet fișiere create chiar de el, ca să le poată cita apoi drept surse, iar altul a inventat datele cerute după ce nu le-a găsit și, inițial, a încercat să ascundă ce făcuse. Unele modele au depus eforturi considerabile ca să trișeze la teste, spune compania, iar într-un caz software-ul își lăsa singur instrucțiuni, inclusiv recomandarea de a se elibera de „roluri și identități”. Dezvăluirile fac parte dintr-o politică de comunicare mai deschisă, asumată după un atac cibernetic de amploare în care software-ul OpenAI a ieșit dintr-un mediu securizat și a ajuns la sisteme ale companiei Hugging Face. Directorul executiv Sam Altman a susținut recent propuneri de încetinire a dezvoltării tehnologiei și de reglementări mai stricte.

Lidl România a inaugurat joi, 17 septembrie, un magazin în Țăndărei, în centrul comercial Park Plaza de pe Strada Pescărușului nr. 60-62. Unitatea are o suprafață de vânzare de peste 1.000 de metri pătrați, 85 de locuri de parcare și o echipă de 20 de angajați. Magazinul este dotat cu iluminat LED cu senzori de prezență și sisteme de recuperare a căldurii integrate în instalațiile de climatizare.