Rezumatul zilei — 2 august 2026

Peste o sută de militari din Forțele Navale și Brigada 10 Geniu au executat duminică detonări controlate în albia brațului Bala al Dunării, în zona stâncii Pârjoaia, pentru a împinge apa spre Dunărea Veche și a asigura răcirea singurului reactor rămas în funcțiune la Cernavodă; contraamiralul Marcel Neculae a anunțat însă că stânca nu a fost dislocată și că operațiunea se reia luni, cu o cantitate mai mare de explozibil, cu speranța finalizării până marți. Planul, asumat în Consiliul Național pentru Situații de Urgență și finanțat cu peste 7 milioane de lei din Fondul de rezervă, mai prevede scufundarea a patru barje cu circa 500 de tone de piatră pentru un prag submers și dragarea albiei; ministrul Radu Miruță spune că, la final, nivelul apei în zona centralei ar urma să crească cu 7-10 centimetri. Situația rămâne critică: debitul la intrarea în țară a coborât la circa 1.550 mc/s, față de o medie de peste 4.700, nivelul la Cernavodă este de -209 cm și ar putea ajunge la -225 cm pe 8 august, iar Apele Române estimează, prin directorul adjunct Sorin Rîndașu, că centrala mai poate funcționa 4-5 zile la limită. Unitatea 1 a fost deja oprită, ceea ce a redus producția internă cu circa 10%, Guvernul a instituit stare de alertă în energie pentru toată luna august, iar secretarul de stat Cristian Bușoi exclude raționalizarea curentului pentru populație, spunând că eventualele limitări i-ar viza doar pe marii consumatori industriali la orele de vârf. Criza este regională: Ungaria oprește complet centrala nucleară de la Paks, circa 2.000 MW, pentru prima dată în 44 de ani, iar hidrocentralele sârbești de la Porțile de Fier merg la 20-30% din capacitate.

Radarele Ministerului Apărării au detectat duminică, la ora 15:09, o dronă lângă frontiera fluvială cu Ucraina, care a evoluat aproximativ 20 de minute deasupra apelor teritoriale românești și a brațului Sulina, înainte de a trece în Ucraina, unde a fost doborâtă; fragmente au căzut pe un teren agricol lângă Periprava, fără victime sau pagube. Două avioane F-16 de la Baza 86 Aeriană Borcea au fost ridicate la 15:17, iar populația din nordul județului Tulcea a primit mesaj RO-Alert, alerta fiind ridicată la 16:05 — al doilea astfel de mesaj în aceeași zi, după o țintă detectată dimineața la 9:30, care nu a intrat în spațiul aerian național. În aceeași noapte, Statul Major ucrainean a anunțat lovituri asupra rafinăriei de petrol Saratov, cu o capacitate de circa 7 milioane de tone pe an, și asupra bazei aeriene Engels, unde staționează bombardiere strategice, ambele cuprinse de incendii, precum și asupra unui depozit de carburant din regiunea Kaluga. Ministerul rus al Apărării susține că a doborât 635 de drone ucrainene, iar guvernatorii ruși au raportat morți în regiunile Saratov și Udmurtia; în Ucraina, atacurile rusești de duminică cu 133 de drone au ucis cel puțin două persoane, la Zaporojie și Harkov.

Donald Trump a anunțat sâmbătă seara, pe Truth Social, că amână ordinul pentru noi lovituri americane asupra Iranului, invocând „contururile” unui acord agreat, spune el, cu aliații din Orientul Mijlociu, și afirmând că Israelul s-a alăturat acestui angajament. Președintele american susține că acordul ar trebui să prevadă deschiderea imediată și completă a Strâmtorii Ormuz și încetarea amenințării nucleare iraniene, avertizând totodată că Statele Unite sunt pregătite să lovească dacă negocierile eșuează — cu o zi înainte spusese că va lovi Iranul „foarte dur”. Anunțul a venit după o convorbire telefonică cu prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman, îngrijorat că lovirea instalațiilor energetice iraniene ar atrage represalii în Golf, iar secretarul de stat Marco Rubio a declarat că oficialii iranieni ar fi dispuși să accepte denuclearizarea. Războiul, aflat în a cincea lună, a început pe 28 februarie; Departamentul de Stat a emis sâmbătă avertismente de securitate pentru americanii din zece țări din regiune, iar comandantul forțelor SUA în Europa a notificat Pentagonul că, fără un distrugător suplimentar, nu mai poate asigura simultan apărarea Israelului și pe cea a teritoriului american.

Două elicoptere BELL închiriate de Serviciul de Pompieri elen s-au ciocnit duminică deasupra satului Psathas, în golful Corint, la vest de Atena, în timp ce interveneau la un incendiu de vegetație; potrivit CNN Grecia, piloții ambelor aparate sunt cetățeni români. Cei patru membri ai echipajelor — doi greci și doi străini — au fost transportați la Spitalul General 251 al forțelor aeriene, doi cu răni ușoare și doi în stare de inconștiență, iar toate elicopterele de același tip au fost imobilizate temporar la nivel național până la lămurirea cauzelor. Departamentul pentru Situații de Urgență a precizat că România nu are aeronave dislocate în Grecia, iar modulul de 40 de pompieri români trimis în regiunea Attica este în siguranță și desfășoară exclusiv misiuni terestre — noaptea trecută a acționat fără întrerupere lângă localitatea Veniza, unde a protejat case și a salvat animale. Grecia se confruntă cu vânturi de până la 100 km/h, peste 12.000 de hectare de pădure și teren agricol au ars într-o singură săptămână și trei pompieri au murit, iar premierul Kyriakos Mitsotakis a atras atenția că aeronavele nu pot opera în siguranță pe vânt puternic.

Administrația Națională de Meteorologie a prelungit până pe 4 august avertizarea de cod roșu de căldură intensă pentru județele Satu Mare, Bihor și Arad, unde se vor înregistra 37-40 de grade Celsius, iar informarea de caniculă și nopți tropicale rămâne valabilă la nivel național până pe 6 august. Directoarea ANM, Elena Mateescu, a spus că miercuri și joi vor fi cele mai calde zile ale acestui val de căldură, cu posibila depășire a unor recorduri absolute, indicele temperatură-umezeală peste pragul critic de 80 de unități și minime nocturne de 20-25 de grade. În București, valul de căldură ajunge marți, cu 35-36 de grade, iar miercuri se așteaptă 38 de grade; municipalitatea a deschis 271 de adăposturi climatice în farmacii și instituții publice, cu apă potabilă, locuri de odihnă și, pe alocuri, truse de prim ajutor, harta lor fiind publicată online. De vineri sunt anunțate furtuni violente.

Între 50.000 și 60.000 de migranți au intrat, începând de joi, în enclava spaniolă Ceuta, dinspre orașul marocan Fnideq, după zvonuri răspândite pe rețelele sociale că frontiera s-ar fi deschis; autoritățile spaniole au confirmat cel puțin 90 de morți, înecați sau striviți în busculada de la dig, în timp ce Asociația Marocană pentru Drepturile Omului vorbește de aproape 130 de victime și cere o anchetă independentă. Spania a mobilizat armata, a instalat sâmbătă o barieră pneumatică de circa 500 de metri în mare, la Tarajal, și susține că i-a returnat în Maroc pe aproape toți cei intrați ilegal, niciunul neajungând în Spania continentală. Președinția irlandeză a Consiliului UE a convocat pentru marți o videoconferință de urgență a miniștrilor de interne, după o scrisoare a 22 de state membre — printre care România, Germania și Italia — care critică programul spaniol de regularizare a până la 1,2 milioane de migranți ca „factor de atracție”; premierul Pedro Sánchez a respins acuzațiile, calificând drept „egoistă, polarizantă și ilegală” cererea de excludere temporară a Spaniei din Schengen. Italia a suspendat temporar aplicarea Schengen în relația cu Spania, Franța și Germania au intensificat controalele la frontiere, iar ministrul român de externe Oana Țoiu a dat asigurări că regulile de călătorie pentru cetățenii europeni nu se schimbă, precizând că Ceuta nu face parte din spațiul Schengen.

Arabia Saudită, Rusia, Irak, Kuweit, Kazahstan, Algeria și Oman au aprobat duminică, într-o reuniune virtuală, creșterea cotelor de producție cu 188.000 de barili pe zi pentru luna septembrie, continuând renunțarea treptată la reducerile introduse în 2023. Alianța nu a anunțat nicio pauză în ciclul de majorări lunare început în primăvară, deși analiștii se așteptau pe scară largă la o astfel de măsură. Decizia vine pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, care a redus în iulie traficul maritim prin strâmtoarea Ormuz și a amplificat riscurile în Marea Roșie, iar Rusia are dificultăți în a-și menține producția aproape de 9 milioane de barili pe zi, față de un obiectiv de 9,8 milioane. O eventuală detensionare a regiunii ar putea aduce un excedent de ofertă în a doua parte a anului, cu efecte asupra prețurilor la carburanți și energie.

Ministerul Educației a anunțat că peste 33.000 de persoane s-au înscris la sesiunea de toamnă a Bacalaureatului, care începe luni cu evaluarea orală a competențelor de limbă română, la care sunt înscriși peste 5.500 de candidați. Urmează proba în limba maternă pentru peste 200 de candidați din rândul minorităților naționale, marți și miercuri, iar între 5 și 7 august probele de limbă străină și de competențe digitale, cu peste 5.800, respectiv peste 5.500 de înscriși. Probele scrise se desfășoară pe patru zile, începând cu 10 august, rezultatele preliminare se afișează pe 18 august, iar cele finale pe 24 august. Pentru diplomă, candidații trebuie să susțină toate probele, să obțină minimum nota 5 la fiecare probă scrisă și o medie de cel puțin 6.

Liderul PNL, Ciprian Ciucu, a declarat duminică, la Digi24, că partidul său nu va mai face alianță cu PSD și că ieșirea din criza politică ar putea veni fie printr-un guvern tehnocrat autentic, fie prin guverne minoritare consecutive — unul al PNL, USR și UDMR și, separat, unul al PSD. El a condiționat susținerea unei formule tehnocrate de numirea unor miniștri cu carieră profesională în domeniu, care nu au fost membri de partid, refuzând explicit directori din ministere afiliați politic, și a spus că un astfel de guvern ar putea fi discutat pentru șase luni sau mai mult. Ciucu i-a cerut președintelui Nicușor Dan să consulte toate forțele pro-occidentale, nu doar PSD și pe Sorin Grindeanu, și a susținut că PSD și AUR ar trebui să-și asume guvernarea, după ce au dărâmat executivul condus de Ilie Bolojan. Potrivit lui, șeful statului a avut întâlniri separate cu liderii PSD, PNL, USR și UDMR și a testat una sau mai multe variante de premier tehnocrat, o decizie privind desemnarea fiind așteptată până la începutul lunii septembrie.

Inspectoratul General al Poliției Române a anunțat că a primit un număr semnificativ de sesizări privind mesaje frauduloase, trimise prin SMS sau aplicații de mesagerie, care par să vină de la Poliție și anunță o presupusă amendă pentru depășirea vitezei, cerând plata într-un termen foarte scurt. Mesajele conțin amenințări cu penalități, executare silită, blocarea conturilor bancare sau imposibilitatea de a face inspecția tehnică, de a reînnoi asigurarea ori de a transfera proprietatea mașinii, iar scopul real este obținerea datelor personale și bancare. Poliția precizează că instituțiile statului nu trimit amenzi prin SMS cu link direct de plată și recomandă verificarea obligațiilor doar prin accesarea manuală a site-ului ghiseul.ro, atrăgând atenția că domeniile de tip .cc, .top și .vip indică o fraudă. Cine a introdus deja datele cardului pe un astfel de site trebuie să contacteze imediat banca pentru blocarea lui.

Un avion Cessna Caravan C-208 al companiei peruane AeroDiana s-a prăbușit sâmbătă, în jurul orei 13:00, pe un câmp din regiunea Pueblo Viejo, lângă orașul Nazca, în timp ce survola celebrele desene preistorice; toate cele 13 persoane de la bord au murit. Printre victime se află șapte cetățeni italieni, doi spanioli și doi germani, cu vârste între 24 și 78 de ani, alături de pilotul Américo Salazar și copilota Irenka Guanilo del Carpio. Aeronava decolase din Pisco, iar autoritățile peruane au deschis o anchetă, comisia specializată începând deja colectarea probelor tehnice la locul accidentului; se ia în calcul suspendarea temporară a aerodromului din Pisco. Guvernul peruan a anunțat că va sprijini ambasadele țărilor de origine ale turiștilor, iar compania AeroDiana spune că își va reevalua programul de zbor.

Feribotul KMP Mutiara Sentosa 2, care transporta 271 de pasageri și membri ai echipajului pe ruta Surabaya-Makassar, a luat foc duminică dimineață, în jurul orelor 06:00-07:00, în apropierea extremității nordice a insulei Madura. Bilanțul provizoriu este de cinci morți și 41 de dispăruți, în timp ce 225 de persoane au fost salvate, multe dintre ele după ce săriseră în apă și au fost recuperate de diverse ambarcațiuni. Agenția națională de căutare și salvare, Basarnas, coordonează operațiunile, iar operatorul navei, PT Atosim Lampung Pelayaran, a anunțat incidentul abia la aproximativ o oră după izbucnirea incendiului. Cauza nu a fost stabilită; accidentele maritime sunt frecvente în Indonezia din cauza normelor de siguranță laxe, iar pe 15 iulie un alt feribot s-a scufundat lângă insula Selayar, cu patru morți și 14 dispăruți.

De duminică, 2 august, se aplică majoritatea obligațiilor din Regulamentul european privind inteligența artificială: companiile trebuie să anunțe utilizatorii când aceștia interacționează cu un sistem de IA și să eticheteze conținutul generat artificial, inclusiv deepfake-urile, precum și textele de interes public publicate fără revizuire umană sau control editorial. Amenzile ajung până la 35 de milioane de euro pentru sistemele de IA interzise și până la 15 milioane de euro pentru cele considerate de „înalt risc”. Există excepții pentru operele artistice, satirice și de ficțiune, iar sistemele deja existente au termen până la începutul lui decembrie 2026 să se conformeze; Comisia Europeană a amânat până în decembrie 2027 unele dintre cele mai importante prevederi pentru sistemele de înalt risc, iar regulile privind utilizările grave ale IA generative, precum conținutul intim fără consimțământ, intră în vigoare în decembrie. Oficialii europeni motivează normele prin faptul că IA generativă permite dezinformarea la o scară fără precedent, dar există riscul ca firmele să trateze amânările ca pe o invitație la amânare proprie.

Un incendiu a izbucnit duminică dimineață, în jurul orei 04:10, într-o parcare de pe strada Corneliu Coposu din Oradea, unde două autoturisme ardeau violent la sosirea pompierilor, iar flăcările se extinseseră parțial la vehiculele din stânga și din dreapta. Pompierii militari de la Detașamentul 2 Oradea au intervenit cu două autospeciale și au lichidat focul în aproximativ 15 minute, împiedicând extinderea la alte patru mașini parcate în apropiere. Două autoturisme au fost distruse în proporție de circa 90%, iar alte două au fost afectate în proporție de aproximativ 60%, respectiv 30%. Nu au existat victime, iar cauza incendiului este cercetată de autorități.

O explozie s-a produs sâmbătă seara, în jurul orei 19:50, la restaurantul italian Balzi Rossi din Piața Kudrinskaya, în centrul Moscovei, ucigând trei persoane și rănind 21, dintre care 17 grav. Localul era rezervat integral pentru o nuntă, cu aproximativ 50 de invitați în interior, iar potrivit Comitetului Național Antiterorist din Rusia printre morți se află o femeie care purta dispozitivul exploziv, paznicul restaurantului și un client; explozia s-ar fi produs după ce paznicul i-a refuzat femeii accesul. Traficul din zonă a fost blocat, iar stația de metrou Barrikadnaia a fost închisă temporar. Potrivit publicației Meduza și mai multor canale de Telegram, ținta tentativei de asasinat ar fi fost generalul Aleksandr Chaiko, comandantul Forțelor Aerospațiale Ruse, numit în funcție în mai, care își sărbătorea a 55-a aniversare în restaurant și ar fi supraviețuit; autoritățile ruse au deschis o anchetă.