Rezumatul zilei — 31 iulie 2026

Exclava spaniolă Ceuta se confruntă cu cel mai mare aflux de migranți din istoria sa: autoritățile estimează că între 49.000 și 60.000 de persoane au trecut din Maroc, majoritatea în 24 de ore, înotând dinspre orașul Fnideq sau escaladând gardul de frontieră; bilanțul morților în timpul traversărilor variază, de la cel puțin 18 până la peste 40. Guvernul de la Madrid a mobilizat armata în sprijinul Gărzii Civile în Ceuta și Melilla, a trimis scafandri și ambarcațiuni și a amenajat un centru temporar pentru documentarea persoanelor în vederea repatrierii, iar peste 25.000 de migranți s-ar fi întors voluntar în Maroc vineri. Premierul Pedro Sánchez, deplasat la Ceuta, a calificat afluxul drept „un atac” și „o încălcare a integrității teritoriale a Spaniei”, punându-l pe seama rețelelor de trafic de persoane care ar fi răspândit o interpretare greșită a unei decizii a Curții Supreme. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a numit imaginile „inacceptabile”, a cerut returnări rapide și i-a însărcinat pe comisarii Magnus Brunner și Dubravka Šuica să sprijine Spania, inclusiv prin Frontex. Italia, prin Giorgia Meloni și vicepremierul Antonio Tajani, cere suspendarea Spaniei din spațiul Schengen — solicitare formulată și de Finlanda —, iar Madridul l-a convocat pe ambasadorul italian, ministrul de Externe José Manuel Albares transmițând că așteaptă solidaritate europeană, nu „demagogie partizană”.

Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat vineri, după o ședință extraordinară de guvern, instituirea stării de alertă la nivel național în domeniul energiei pe toată luna august, din cauza secetei severe și a debitelor foarte mici ale râurilor. Dunărea a coborât la circa 1.600 de metri cubi pe secundă la intrarea în țară, sub jumătate din nivelul normal de peste 4.000, ceea ce a dus deja la oprirea Unității 1 de la Cernavodă și aduce un risc mare de oprire și a Unității 2 — adică pierderea a circa 20% din producția națională de electricitate. Guvernul a alocat 7 milioane de lei pentru o intervenție de urgență la bifurcația Bala–Dunărea Veche, prin care o parte din apă să fie redirijată spre zona centralei, iar starea de alertă pentru județele Călărași și Constanța urmează să fie analizată de Comitetul Național pentru Situații de Urgență. Vineri seara România importa aproape 1.900 MW dintr-un consum de peste 7.000 MW, iar Bolojan a cerut reducerea voluntară a consumului seara și a anunțat negocieri pentru energie din Ucraina, Bulgaria și Grecia. Situația se resimte în toată regiunea: centrala nucleară ungară Paks, care acoperă jumătate din energia Ungariei, ar putea rămâne oprită mai multe săptămâni.

Curtea de Apel București a suspendat joi executarea a șase hotărâri adoptate de Guvernul interimar condus de Ilie Bolojan, după acțiuni depuse de PSD, care susține că un guvern demis prin moțiune de cenzură nu mai poate adopta astfel de acte. Hotărârile vizează organizarea Ministerului Agriculturii, cotizația pentru schimbul internațional de organe, reorganizarea Stațiunii de Cercetare Lovrin, ariile protejate Natura 2000, beneficiile pentru persoanele adulte cu handicap și alte reglementări; suspendarea durează până la judecarea pe fond, iar recursul se poate face în cinci zile, fără să oprească efectele deciziei. Instanța a decis în circa 30 de ore de la depunerea plângerilor. PSD a atacat în total 12 hotărâri, dintre care una, cea privind biodiversitatea, a fost retrasă de Bolojan, iar restul de cinci urmează să fie judecate cel mai probabil pe 3 august; trei dintre actele contestate sunt legate de jaloane PNRR de aproximativ un miliard de euro.

Proiectul legii integrității în funcțiile publice, jalon din PNRR de care depind sute de milioane de euro, a fost respins joi în Senat, ca for decizional — din 112 senatori prezenți, doar 55 au votat „pentru”, față de cele 69 de voturi necesare — și a fost redepus vineri de USR și PNL, fără amendamentul contestat. Blocajul a venit de la un amendament al PSD care prevedea pierderea imediată a mandatului pentru aleșii cu decizii definitive de incompatibilitate sau conflict de interese pronunțate înainte de intrarea în vigoare a legii, prevedere pe care USR o consideră neconstituțională și făcută pentru a-l îndepărta pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz, președintele partidului, după ce Înalta Curte i-a respins definitiv recursul pe 18 iunie în procesul cu Agenția Națională de Integritate. Lidera deputaților USR, Diana Stoica, a depus vineri un denunț penal la Parchetul General pentru fals intelectual, susținând că amendamentul a apărut în raportul Comisiei juridice a Camerei Deputaților fără să fi fost depus, dezbătut sau votat de vreun parlamentar. Președintele Senatului, Mircea Abrudean, spune că România riscă să piardă aproape 800 de milioane de euro dacă legea rămâne blocată, în timp ce liderul PSD, Sorin Grindeanu, afirmă că Fritz „ocupă ilegal scaunul de primar” și anunță că partidul va reintroduce amendamentul.

Un microbuz care transporta echipa a doua de fotbal a clubului Dinamo a intrat vineri dimineață într-un copac la Câmpulung Muscel, județul Argeș. Din cei 18 ocupanți — 7 adulți și 11 adolescenți — o persoană a murit, maseurul echipei, Constantin Covaciu, în vârstă de 59 de ani, iar alte nouă au fost rănite. Șoferul, în vârstă de 83 de ani, a pierdut controlul direcției, probabil după ce a suferit un infarct. Autoritățile au activat Planul Roșu de Intervenție, cu 11 autospeciale și șase echipaje de ambulanță; două persoane au fost găsite încarcerate, iar răniții au fost duși la spitalele din Câmpulung și Pitești.

Federația Sanitas a anunțat vineri dimineață suspendarea grevei generale din sistemul public de sănătate și asistență socială, începută pe 28 iulie, până când în Parlament va fi înregistrat un nou proiect de lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice. Sindicaliștii precizează că nu închid protestul și că îl pot relua fără să mai parcurgă toate etapele legale, dacă revendicările rămân fără răspuns; angajații lucrează purtând banderole și rămân în stare de alertă. Pe durata grevei, circa 480 de spitale au asigurat doar urgențele și aproximativ o treime din restul activității. Federația cere ca negocierile să fie purtate doar cu Parlamentul sau cu un guvern cu puteri depline și invocă drept câștiguri amendamentul adoptat pe 29 iulie de Camera Deputaților, care permite scoaterea la concurs a posturilor vacante din Sănătate, și amânarea adoptării legii salarizării.

Hamas a anunțat că a acceptat, prin mediatori, versiunea finală a unei foi de parcurs care prevede dezarmarea grupării și demilitarizarea Fâșiei Gaza, în paralel cu retragerea treptată a forțelor israeliene, după negocierile de joi de la Cairo cu Egiptul, Qatarul, Turcia și Consiliul pentru Pace creat de Donald Trump. Armele grele nu vor fi predate Israelului, ci inventariate și depozitate sub controlul unei administrații palestiniene de tranziție, iar foaia de parcurs detaliată urmează să fie elaborată în 14 zile; întregul proces este estimat între 200 și 350 de zile. Trump a descris înțelegerea drept „un acord istoric” și „un pas monumental către pace și securitate”, în timp ce negociatorul Hamas Ghazi Hamad a avertizat că gruparea nu va aplica nimic dacă Israelul nu oprește operațiunile militare, nu își retrage trupele și nu permite accesul ajutoarelor. Un oficial israelian a spus că guvernul de la Ierusalim a respins proiectul, pentru că nu garantează dezarmarea completă, iar Jihadul Islamic Palestinian susține că informațiile despre un acord definitiv sunt inexacte. Pe teren, loviturile israeliene au continuat, ucigând, potrivit autorităților sanitare din Gaza, între patru și șase palestinieni în ultimele zile.

Agenția Națională pentru Romi a organizat vineri, la Memorialul Victimelor Holocaustului din București, ceremonia dedicată Zilei Europene de Comemorare a Victimelor Holocaustului împotriva Romilor, marcată anual la 2 august. Mesajul președintelui Nicușor Dan, citit de consiliera de stat Diana Punga, a descris genocidul împotriva romilor drept „o rană adâncă în istoria Europei” și un capitol încă insuficient cunoscut, avertizând că discursul rasist și xenofob câștigă teren și că răspunsul trebuie să fie educația, dialogul și toleranța. Premierul interimar Ilie Bolojan a transmis că Guvernul rămâne angajat în combaterea discriminării și a rasismului antirom. Data comemorează uciderea a aproximativ 2.800 de romi în camerele de gazare de la Auschwitz-Birkenau în noaptea de 2 spre 3 august 1944; din România, peste 25.000 de romi au fost deportați în Transnistria.

Secretarul de stat din Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a condus la Palatul Victoria un comandament cu firmele petroliere și de distribuție, după ce motorina standard a atins un record istoric de peste 10,5 lei pe litru, iar benzina s-a apropiat de 10 lei. Companiile au dat asigurări că au stocuri suficiente și nu se așteaptă la penurie, iar Guvernul spune că nu sunt anticipate perturbări majore în aprovizionare; au fost identificate totuși întârzieri la transportul pe calea ferată dinspre terminalul Oil Terminal spre depozitele din țară. Parlamentul a votat în această săptămână un proiect al PSD care reintroduce starea de criză pe piața carburanților, cu o accizare dinamică ce poate reduce treptat acciza, dar legea nu a fost încă publicată în Monitorul Oficial. În același context al prețurilor ridicate la țiței, OMV Petrom a raportat pentru primul semestru un profit net de 1,8 miliarde de lei, în scădere cu 14%, dar venituri din vânzări de 21,31 miliarde de lei, cu 25% mai mari, și spune că are asigurate cantitățile de țiței pentru august și, în mare parte, pentru septembrie.

Agenția Fitch a anunțat vineri seara, după închiderea piețelor, că menține ratingul suveran al României la „BBB minus”, cu perspectivă negativă, adică pe ultima treaptă recomandată investițiilor, evitând coborârea în categoria speculativă, cunoscută drept „junk” — un scenariu care ar fi scumpit imediat împrumuturile statului. Perspectiva negativă e motivată de deteriorarea finanțelor publice, creșterea datoriei, deficitul de cont curent și incertitudinea politică, într-un moment în care guvernul este demis de aproape trei luni, iar încercările de a forma un nou executiv au eșuat. Fitch estimează un deficit de 5,9% din PIB în 2026, sub ținta de 6% a Guvernului, o datorie publică în urcare la 64,5% din PIB până în 2028, o contracție economică de 0,6% în acest an și o inflație medie de 7,6%. Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a salutat decizia, spunând că rezultatul „oferă timp, nu confort”, și a amintit că deficitul cash s-a redus la 42 de miliarde de lei în primul semestru, de la 70 de miliarde anul trecut; urmează evaluările Moody's, pe 7 august, și S&P, în toamnă.

Camera Deputaților a adoptat vineri, în ultima zi a sesiunii extraordinare și în calitate de for decizional, schemele de ajutor de stat pentru crescătorii de suine și bovine, plus măsuri mai dure împotriva pestei porcine africane. Fermierii vor primi 68 de euro pentru fiecare bovină de cel puțin 22 de luni, circa 11,9 euro pe loc de cazare pentru porcii la îngrășat și 13,7 euro pentru animalele de reproducție, cu un plafon de 50.000 de euro pe beneficiar; schema pentru suine are un buget de 11,54 milioane de euro. Ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, a anunțat că săptămâna viitoare depune un pachet similar pentru crescătorii de ovine, sector rămas fără piețe de export din cauza pestei micilor rumegătoare. Anunțul vine după protestul de joi din București, la care au participat, potrivit organizatorilor, între 5.000 și 6.500 de crescători și care s-a soldat cu îmbrânceli și gaze lacrimogene la sediul ANSVSA; oierii primiți la Guvern au cerut deblocarea exporturilor, plata despăgubirilor și demiterea președintelui ANSVSA, iar interdicția de export către țări terțe este prelungită până la 31 decembrie 2026.

Polonia a anunțat oficial vineri că proiectilul căzut joi dimineață pe teritoriul său, în timpul unui atac rusesc masiv asupra Ucrainei, este o rachetă de croazieră rusească Kh-101, lansată din aer de bombardiere strategice. Racheta a căzut într-o zonă nelocuită lângă satul Tarnawa-Kolonia, în Voievodatul Lublin, fără victime și fără pagube, lăsând un crater de circa zece metri. Premierul Donald Tusk a anunțat convocarea ambasadorului rus la Varșovia, iar ministrul apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, a precizat că racheta a fost fabricată în al doilea trimestru din 2026, într-o uzină de lângă Moscova. În noaptea respectivă Rusia a lansat circa 70 de rachete asupra Ucrainei, dintre care aproximativ 20 zburau spre Polonia la ora 3:00; oficialii polonezi nu pot spune încă dacă a fost o eroare de navigație sau un test al reacțiilor Poloniei. Varșovia a anunțat și o revizuire a sistemului de avertizare a populației, după ce în cele 13 minute de alertă nocturnă sirenele au sunat, dar oamenii din zonă nu au primit notificări.

Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a anunțat că Parcul Regele Mihai I, fostul Herăstrău, va fi regenerat în patru etape, pe parcursul următorilor patru-cinci ani, cu o investiție estimată la aproximativ 10 milioane de euro, printr-un parteneriat între Primărie, Administrația Domeniului Public, Fundația Comunitară București, Asociația Peisagiștilor și Institutul Național al Patrimoniului. Prima etapă, deja în lucru, este punerea în siguranță a celor circa 8 kilometri de maluri ale lacului, care a fost golit, cu un cost de 57 de milioane de lei și șase puncte de lucru; lucrările ar urma să continue până în toamna lui 2027. Urmează zona istorică a parcului — alei, spații verzi, locuri de joacă, terenuri sportive, Teatrul de Vară — și partea de nord-vest, unde Primăria a cerut transferul unui teren de patru hectare aflat în administrarea Ministerului Afacerilor Externe, ministra Oana Țoiu declarându-se deschisă la discuții. Fiecare arbore va fi evaluat individual, iar cei afectați vor fi îngrijiți doi-trei ani înainte de a se decide tăierea; o consultare publică la care au răspuns aproape 10.000 de bucureșteni a arătat că 43,8% sunt nemulțumiți de starea parcului, iar prioritatea numărul unu sunt toaletele publice curate.

Autoritățile au transmis joi seară și în noaptea de joi spre vineri trei mesaje RO-Alert de avertizare extremă în nordul și estul județului Tulcea, la orele 21:20, 23:20 și 02:35, cerând populației să se adăpostească din cauza riscului de căderi de obiecte din spațiul aerian. Ministerul Apărării a anunțat că radarele au detectat grupuri de ținte aeriene în apropierea frontierei fluviale cu Ucraina, iar la ora 02:41 două aeronave Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Britanice au decolat din Baza 86 Aeriană Borcea pentru monitorizare. Țintele nu au pătruns în spațiul aerian al României, iar după dispariția lor de pe radar au fost raportate explozii pe teritoriul ucrainean. Alerta a încetat la ora 03:15, iar ISU Tulcea nu a înregistrat victime, pagube sau apeluri la 112 privind incidente.

Spania a preluat oficial vineri, la Baza 86 Aeriană Borcea, responsabilitatea misiunii NATO de Apărare Aeriană Consolidată pe flancul sudic, înlocuind detașamentele Italiei și Regatului Unit. Detașamentul spaniol are șapte avioane F-18M Hornet, un avion-cisternă A400M, trei elicoptere NH-90 și aproximativ 180 de militari și rămâne în România până la finalul lunii noiembrie; este pentru prima dată când elicopterele NH-90 spaniole, cu piloți pregătiți pentru neutralizarea dronelor, sunt folosite aici. Noua misiune înlocuiește tradiționala Poliție Aeriană și extinde protecția de la avioane și drone la rachete de croazieră și balistice. În aceeași perioadă, Forțele Aeriene Române și-au încheiat participarea la misiunea din Lituania, unde detașamentul „Carpathian Vipers”, cu circa 100 de militari și șase F-16, a acționat între aprilie și iulie 2026, locul fiind preluat de Italia; Turcia revine în statele baltice după 20 de ani, la baza estoniană Ämari.

Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, a cerut companiei TAROM să își refacă bugetul pe baza datelor financiare reale și a avertizat că, dacă planul de restructurare convenit cu Comisia Europeană nu demonstrează viabilitatea companiei până la finalul lui 2026, banii primiți trebuie restituiți. Potrivit ministrului, planul agreat anterior cu Bruxelles-ul nu a fost implementat conform obligațiilor asumate. În următoarele trei zile, autoritățile vor informa Comisia Europeană că acțiunile scadente la 1 iunie vor fi făcute în regim accelerat, iar până la mijlocul lunii septembrie conducerea TAROM trebuie să transmită un plan revizuit. Pe 24 iulie, Miruță anunțase revocarea directorului general Bogdan Costaș, locul fiind luat interimar de Cristian Anghel.

Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a declarat vineri că partidul a semnat acorduri cu două grupuri parlamentare în vederea formării unui nou guvern, dar că le va face publice doar când va avea sigure cele minimum 233 de voturi necesare învestirii. El estimează că orice viitor executiv ar trece la limită, cu aproximativ 240 de voturi, și vede două formule cu șanse: una în jurul PNL, USR și AUR, alta în jurul PSD. Negocierile cu UDMR continuă, fără să fi ajuns la condițiile unei colaborări la guvernare, iar Grindeanu a sugerat că șansele cresc după 15 august, când parlamentarii revin din vacanță; înainte de desemnarea unui premier ar mai fi nevoie de o rundă de consultări la Palatul Cotroceni. Liderul social-democrat susține că România riscă să piardă peste 1,5 miliarde de euro din PNRR din cauza blocajului politic și acuză guvernul interimar că „planează în zona nelegalității”.

Municipiul Baia Mare a deschis vineri șase puncte de hidratare, unde asistenții medicali ai Direcției de Asistență Socială oferă apă potabilă gratuită, măsurarea tensiunii arteriale și recomandări împotriva caniculei. Valul de căldură se intensifică și persistă săptămâna viitoare, cu temperaturi de 40-41 de grade Celsius, mai ales în vestul țării. Directoarea Administrației Naționale de Meteorologie, Elena Mateescu, a spus că nu este exclusă emiterea unui cod roșu de caniculă. Specialiștii recomandă evitarea deplasărilor la orele cu temperaturi maxime și consumul de lichide, cu atenție sporită pentru copii, vârstnici și bolnavii cronici.

Guvernul de la Sofia a aprobat o majorare cu aproximativ 30% a tarifelor pentru vinietele electronice destinate autoturismelor de până la 3,5 tone, care intră în vigoare de la 1 august. Vinieta anuală urcă de la circa 49,6 euro la 64,5 euro, cea trimestrială de la 27,6 la 35,9 euro, iar cea lunară de la 15 la 19,9 euro; amenda pentru circulația fără vinietă valabilă crește de la 36 la aproximativ 47 de euro. Este prima scumpire de la introducerea sistemului, în 2019, iar autoritățile bulgare estimează venituri suplimentare de peste 22,5 milioane de euro până la finalul lui 2026 și peste 54 de milioane de euro anual din 2027, destinate modernizării drumurilor. Măsura îi afectează direct pe românii care tranzitează Bulgaria spre Grecia.