Retragerea discretă a trupelor americane din Europa de Est îngrijorează aliații NATO

Statele Unite au retras discret, în cursul acestei veri, sute de militari desfășurați în Europa de Est, alimentând îngrijorarea aliaților din regiune privind angajamentul american pe flancul estic al NATO. Ministrul apărării din Estonia, Hanno Pevkur, a declarat că efectivele americane din țara sa au scăzut de la câteva sute, cât erau iarna trecută, la mai puțin de 100 de militari, fără vreun semn clar privind momentul în care ar putea reveni sau dacă se vor mai întoarce. Potrivit oficialilor din statele baltice, Polonia și SUA, aceste retrageri sunt o consecință directă a deciziei administrației Trump de a anula rotația planificată a aproximativ 5.000 de militari americani în Polonia; în iunie, circa 1.000 de soldați au părăsit deja Lituania fără să fie înlocuiți.

Retragerile se înscriu într-o mișcare mai amplă: încă de la mijlocul lunii ianuarie, SUA au început să reducă personalul din bazele avansate ca măsură de precauție, pe fondul tensiunilor cu Iranul, redirecționând aeronave și drone spre locații considerate mai sigure precum Iordania, Israel și Turcia. În contrast, la summitul NATO de la Ankara, statele baltice și Polonia au afișat cu mândrie apartenența la „clubul celor 5%”, după ce au atins ținta de cheltuieli militare stabilită anul trecut la Haga, iar secretarul general Mark Rutte a lăudat noi acorduri de apărare și un angajament „de neclintit” pentru apărarea colectivă. Un fost ministru britanic a avertizat că situația strategică actuală este cea mai riscantă de la criza rachetelor din Cuba din 1962, în timp ce o analiză Omniforecaster estimează la 18% probabilitatea unei confruntări armate soldate cu victime între Rusia și statele NATO până la finalul anului 2026.