PNRR s-a încheiat: România pierde 770 de milioane de euro pe legea salarizării și încă 100 pe decarbonizare

România a ratat, în ultimele zile ale Planului Național de Redresare și Reziliență, 770 de milioane de euro aferente jalonului privind legea salarizării bugetarilor și riscă să piardă până la 100 de milioane de euro pentru jalonul de decarbonizare. Programul s-a încheiat luni, 31 august, ultima zi fiind folosită pentru recepția unor obiective finalizate și pentru adoptarea de acte normative menite să bifeze cât mai multe angajamente.

Premierul interimar Ilie Bolojan, care a condus o ședință extraordinară de guvern desfășurată la Prefectura județului Mureș, a spus că executivul a avut de aprobat câteva hotărâri care închid ultimele aspecte legate de PNRR, urmând ca acestea să fie publicate în Monitorul Oficial. El a precizat că în zilele următoare se fac evaluări și verificări, după care autoritățile vor prezenta cifrele exacte ale sumelor atrase și pierdute. Potrivit lui Bolojan, guvernul pe care îl conduce nu are responsabilitatea pentru pierderea celor 770 de milioane de euro: a făcut tot ce a putut pentru adoptarea legii salarizării, însă nu a reușit să construiască un consens pentru reformele mari.

Bolojan a subliniat că, în ciuda întârzierilor la unele proiecte și a renegocierii sau reducerii unor jaloane, implementarea planului a permis investiții importante și accesarea a 12-13 miliarde de euro din granturi, plus cea mai mare parte a împrumuturilor. PNRR a avut o componentă de grant de circa 13,5 miliarde de euro și una de împrumut, redusă treptat la aproximativ 7 miliarde, tocmai pentru a limita riscul pierderii de bani europeni. Rămân în țară tronsoane de autostradă, linii feroviare modernizate și electrificate, spitale, proiecte pentru școli și lucrări de eficiență energetică ale autorităților locale.

În aceeași zi a fost deschis circulației un tronson de aproape 50 de kilometri al autostrăzii Moldovei A7, spre Bacău, iar la Târgu Mureș a fost inaugurat noul Centru chirurgical cardiovascular al Institutului Inimii. Bolojan a anunțat că până la sfârșitul anului va fi dat în folosință încă un tronson al A7, iar în primăvara anului viitor s-ar putea circula pe autostradă până la Pașcani. La capitolul energie, funcționarea grupurilor de la Turceni și Craiova a fost prelungită cel târziu până în 2028, pentru încălzirea Craiovei și echilibrul sistemului energetic, în condițiile în care termocentrala de la Craiova nu a fost finalizată, iar în Valea Jiului vechile capacități nu au fost înlocuite cu grupuri pe gaz, capacități fotovoltaice sau de stocare.

Tot pe 31 august a fost închis jalonul 443, privind restructurarea companiilor de stat: Oficiul Registrului Comerțului a admis trei fuziuni prin absorbție și radierea societăților absorbite — Electrocentrale Grup în Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie, iar Societatea Tipografică Filaret și Telecomunicații CFR în Compania Națională de Căi Ferate CFR. Vicepremierul Oana Gheorghiu a spus că restructurarea urmărește creșterea eficienței și performanței economice și că, la intrarea sa în Guvern, în noiembrie 2025, nu fusese făcut niciun pas în acest jalon; ulterior a fost inițiat un proiect-pilot pentru 22 de companii de stat, vizând restructurarea sau listarea lor.