Pîslaru: sumele din legea salarizării sunt „maximul pe care România și-l permite"; două partide susțin proiectul

Aproximativ 60.000 de angajați din sistemul public de sănătate sunt chemați să spună dacă noua lege a salarizării bugetarilor trebuie acceptată sau respinsă. Federația „Solidaritatea Sanitară" din România (FSSR) a lansat duminică o consultare națională, transmisă direct prin SMS și e-mail, în care fiecare angajat este invitat să folosească un comparator salarial actualizat cu varianta proiectului din 20 august 2026 și apoi să completeze un formular în care precizează dacă veniturile sale ar scădea, ar crește sau ar rămâne la nivelul actual.

Rezultatele finale vor fi trimise tuturor partidelor politice, iar organele colective de conducere ale federației vor stabili poziția oficială față de proiect abia după centralizarea răspunsurilor. Potrivit datelor parțiale citate de Radio România Actualități, la câteva ore de la lansare participaseră peste 800 de angajați, dintre care peste trei sferturi spuneau că ar avea creșteri salariale, iar aproape 58% considerau că proiectul ar trebui acceptat. În paralel, federația face lobby pe lângă parlamentari pentru corectarea textului: cere exceptarea unităților din subordinea Ministerului Sănătății de la plafonul de 20% pentru sporuri și introducerea unui plafon de 30%, un interval de 50%–100% pentru tarifele orare suplimentare din zilele libere și de sărbători, modificarea limitelor de la articolul 11 alineatele (3) și (4) la 15%, respectiv 25%, și a articolului 34, pentru finanțarea tuturor influențelor salariale. Varianta folosită în consultare nu include aceste corecții.

Proiectul discutat în această săptămână la Palatul Cotroceni pornește de la o valoare de referință de 4.000 de lei, cu care se înmulțește coeficientul fiecărei funcții pentru a rezulta salariul de bază, și ar urma să intre în vigoare la 1 decembrie 2026, dacă este votat. Valoarea de referință rămâne 4.000 de lei pentru decembrie 2026 și 2027, cu posibilitatea ca Guvernul să o modifice prin hotărâre în 2027, în funcție de raportul semestrial al Ministerului Finanțelor; din 2028, majorările sunt legate de obiectivul de reducere cu cel puțin 1,5 puncte procentuale a masei cheltuielilor salariale publice între 2024 și 2031. Suma sporurilor, primelor și premiilor nu poate depăși 20% din suma salariilor de bază pe ordonator principal de credite, premiile de performanță sunt limitate la 4% din cheltuielile salariale și la cel mult 30% dintre posturile ocupate, iar angajații care ar ajunge sub salariul din noiembrie 2026 ar primi o diferență salarială tranzitorie, care se topește pe măsura creșterilor ulterioare.

Pentru sănătate, textul prevede sporuri între 40% și 55% din salariul de bază pentru personalul din ATI, UPU, CPU, anatomie patologică, medicină legală, cardiologie și radiologie intervențională sau transplant, sporuri de până la 50% pentru TBC, psihiatrie, oncologie, ambulanță, blocuri operatorii și unități pentru arși, tarif orar majorat cu 40% pentru munca în zilele de repaus și de sărbători, gărzi de urgență plătite cu un tarif majorat de la 20% la 30% și 40% din tariful orar pentru gărzile la domiciliu. În educație, coeficienții personalului didactic din preuniversitar cresc, învățătorii și educatoarele primesc un spor de 10% din valoarea de referință, diriginții între 10% și 20%, iar consilierii școlari până la 5%.

Adoptarea rămâne incertă. Legea este jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență și ar trebui adoptată până la 31 august, altfel România ar pierde 770 de milioane de euro, însă partidele din fosta coaliție nu au ajuns la un consens; deocamdată doar PNL a decis să voteze pentru. Dacă se ajunge la un acord politic, proiectul ar putea intra pe traseul legislativ în sesiunea extraordinară programată săptămâna viitoare. Federația SANITAS a criticat vineri ultima formă a legii, susținând că introduce incertitudini privind veniturile din sănătate și asistență socială, și a cerut partidelor parlamentare să o respingă, avertizând că suspendarea grevei din sănătate nu înseamnă încheierea conflictului de muncă.

Ministrul interimar Dragoș Pîslaru a declarat că sumele din actualul proiect al legii salarizării reprezintă „maximul pe care România și-l permite în acest moment" și a transmis angajaților din educație și sănătate că nu pot fi majorate. El a afirmat că două partide sunt de acord să susțină proiectul și că legea este importantă nu doar pentru jalonul din PNRR de 770 de milioane de euro, ci și pentru evaluarea agențiilor de rating. Pîslaru a susținut că adoptarea legii salarizării unitare este menționată în evaluarea Moody's ca element care ar putea contribui la un upgrade al economiei. El a avertizat că România riscă să fie retrogradată la „junk" dacă nu adoptă noua lege și că, fără această lege, în anul electoral 2028 ar putea reapărea măsuri populiste fără acoperire bugetară. Potrivit ministrului, impactul bugetar al legii salarizării poate ajunge la 12 miliarde de lei dacă sunt tăiate alte cheltuieli, iar Ministerul Finanțelor a reușit abia în 7 august să îi convingă pe reprezentanții Moody's de această situație.