Sindicatele din educație cer respingerea legii salarizării, invocând scăderea salariului de referință la 4.000 de lei

Ministerul Muncii a prezentat o nouă variantă a proiectului legii salarizării bugetarilor, care stabilește salariul de referință la 4.000 de lei — cea mai mică valoare dintre toate variantele propuse până acum. Conform noii grile, aceasta ar urma să se aplice de la 1 decembrie, cu posibilitatea unei majorări în cursul anului viitor.

Noua variantă prevede o ierarhizare a posturilor în funcție de responsabilitate și complexitate, reducerea sporurilor și o legătură mai clară între venit și performanță. Autoritățile susțin că aplicarea noii grile nu ar trebui să reducă veniturile existente. În educație au fost crescuți coeficienții profesorilor din învățământul preuniversitar și a fost modificată plata cu ora. În sănătate sunt ajustate unele sporuri și remunerarea anumitor activități.

Costul reformei poate ajunge în ultima variantă la aproximativ 12 miliarde de lei, pe care Ministerul Muncii le consideră plafonul maxim pe care România și-l poate asuma. Rămâne de stabilit de unde vor fi asigurați banii pentru reformă.

Cele trei federații sindicale reprezentative din educație — Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret" și Federația Națională Sindicală „Alma Mater" — respinge categoric noua variantă a proiectului. Nemulțumirea principală a sindicatelor este scăderea salariului de referință la 4.000 de lei. Sindicaliștii susțin că forma actuală a proiectului arată că Guvernul ignoră munca, importanța și nevoile reale ale învățământului și că noua lege constituie o sfidare directă la adresa salariaților din sector.

Liderii celor trei federații au trimis partidelor politice o scrisoare deschisă și au respins declarațiile ministrului interimar al Muncii Dragoș Pîslaru, care a prezentat proiectul drept o ofertă de nerefuzat. Sindicatele afirmă că promisiunile făcute pentru deblocarea situației din 2023 sunt încălcate și că statul român dă dovadă de lipsă de onestitate și respect față de corpul profesoral. Marius Nistor a declarat că sindicatele nu pot abdica de la câștigurile obținute în urma grevei din 2023 și că nu poate fi acceptată o lege care ar compromite salarizarea în învățământul preuniversitar și universitar pe cinci ani sau pe o perioadă și mai lungă.

Federațiile susțin că noul proiect de lege va accentua criza resursei umane din educație. Potrivit Legii nr. 141/2025, numărul profesorilor fără studii de specialitate a crescut cu peste 2.000, ajungând la aproximativ 6.300, ceea ce înseamnă că peste 150.000 de elevi nu au șansa de a avea profesori cu studii în specialitatea predată. Sindicatele spun că proiectul nu rezolvă inechitățile create prin ordonanțele „trenuleț" aplicate Legii nr. 153/2017 și adâncește diferențele față de celelalte familii ocupaționale.

Conform calculelor sindicatelor, un profesor debutant cu studii superioare și coeficient 1,90 ar avea un salariu de bază de 7.600 de lei brut. Un profesor cu grad didactic I și peste 25 de ani vechime, la coeficient 2,42, ar ajunge la aproximativ 9.680 de lei brut. Pentru un profesor universitar cu coeficient 4, salariul rezultat scade la 16.000 de lei brut.

Sindicatele solicită respingerea actualului proiect al legii salarizării și luarea în calcul a grilelor propuse după greva generală din 2023.