Fără acord pe Legea salarizării la Cotroceni: partidele au primit noua variantă, decizia se amână pentru săptămâna viitoare

Legea salarizării în sectorul public, de care depind aproape 800 de milioane de euro din PNRR și veniturile a peste un milion de bugetari, rămâne fără o decizie politică: întâlnirea de joi de la Palatul Cotroceni dintre președintele Nicușor Dan, liderii fostei coaliții și miniștrii interimari ai Muncii și Finanțelor s-a încheiat, după aproape două ore, fără nicio concluzie. Liderii partidelor au primit însă o nouă versiune a proiectului, despre care consilierul prezidențial Radu Burnete spune că respectă, în principiu, obligațiile asumate prin PNRR și se încadrează în constrângerile bugetare actuale.

Potrivit lui Burnete, partidele vor analiza documentul în zilele următoare, în weekend sunt programate câteva runde de discuții tehnice, iar la începutul săptămânii viitoare liderii se vor reuni din nou cu președintele pentru a stabili dacă există consensul politic necesar adoptării. Tot atunci ar urma să fie programată o nouă ședință extraordinară a Parlamentului. Înțelegerea de la Cotroceni, potrivit unor surse politice, este ca legea să fie asumată de toate cele patru partide, care să figureze ca inițiatoare, iar dacă nu se ajunge la consens niciunul să nu depună o variantă proprie.

Proiectul valorează aproape 170 de miliarde de lei pe an. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a explicat că datele pentru Educație și Sănătate au fost reevaluate, că au fost testate mai multe scenarii — eșalonarea creșterilor, majorări mai mari pentru anumite familii ocupaționale, aplicarea după 1 ianuarie — și că cererile sindicatelor nu pot fi acceptate integral, fiindcă efortul suplimentar ar depăși plafonul sustenabil și ar pune în pericol ratingul de țară. El a precizat că depășirea unei suplimentări de 8 miliarde de euro trebuie justificată prin măsuri compensatorii, că o creștere peste 12 miliarde a fost descurajată de Comisia Europeană și că nu s-a discutat nicio majorare de taxe. Dacă legea nu e adoptată, ar fi probabil necesară o indexare pornind de la inflație, a spus Pîslaru; iar o adoptare după începutul anului viitor nu ar respecta jalonul, prevederile trebuind să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2027.

Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a cerut ca legea să fie echitabilă pentru angajați, să poată fi finanțată integral fără a periclita consolidarea fiscală și să respecte cerințele jalonului, amintind că datoria publică depășește 60% din PIB și că Legea responsabilității fiscal-bugetare nu permite cheltuieli suplimentare cât timp pragul este depășit. Comisia Europeană respinsese miercuri varianta anterioară, invocând creșterea anvelopei salariale fără o sursă clară de finanțare. La cererea liderilor politici, față de forma din 17 iulie urmează să fie consultate și sectoarele cultură, diplomație și justiție, iar proiectul ar trebui să includă un mecanism de control împotriva deviațiilor după intrarea în vigoare.

Rămân în discuție și riscurile de calendar: potrivit unor surse politice, o eventuală sesizare la Curtea Constituțională ar putea împinge adoptarea peste termenul de 31 august, iar dacă legea intră în vigoare până în octombrie România ar suporta o penalizare de circa 20 de milioane de euro, jalonul fiind totuși considerat îndeplinit.