Legea salarizării: proiectul trimis la Bruxelles, noi negocieri la Cotroceni miercuri și joi

Negocierile pentru noua Lege a salarizării bugetarilor intră în linie dreaptă înaintea termenului-limită de 31 august 2026, dată de care depind aproximativ 770 de milioane de euro din PNRR. Miercuri, reprezentanții Ministerului Muncii și ai Ministerului Finanțelor au discutat cu Comisia Europeană impactul bugetar al legii, iar ministrul Dragoș Pîslaru a confirmat că se caută o variantă agreată și de oficialii europeni. România a negociat inițial un impact bugetar de 8 miliarde de lei, dar surse politice vorbesc despre o anvelopă revizuită spre 12 miliarde de lei, pentru a acoperi cerințele mai multor sectoare, inclusiv sănătate și educație; dacă impactul depășește 12 miliarde de lei, aplicarea legii ar urma să fie eșalonată.

Concluziile discuțiilor cu Bruxelles-ul urmau să fie prezentate miercuri seară, de la ora 18:00, echipelor tehnice ale partidelor din fosta coaliție (PSD, PNL, USR, UDMR), într-o nouă rundă de negocieri la Palatul Cotroceni, cu participarea consilierului prezidențial Radu Burnete. Joi, 20 august, de la ora 14:00, președintele Nicușor Dan îi va chema la Cotroceni pe liderii celor patru partide - Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor - alături de miniștrii Alexandru Nazare și Dragoș Pîslaru, pentru a încerca un acord politic asupra formei finale a legii, care ar urma apoi să fie trimisă Parlamentului, eventual în cadrul unei sesiuni extraordinare.

PNL a cerut deja convocarea unei sesiuni parlamentare extraordinare între 24 și 28 august pentru dezbaterea și votarea proiectului, susținând că reforma este necesară pentru corectarea inechităților din sectorul bugetar. În același timp, sindicatele reclamă că nu au văzut forma finală a proiectului și că nu au fost consultate asupra ultimelor modificări, acuzând un proces netransparent; unele voci sindicale merg mai departe și cer chiar renunțarea la jalonul din PNRR, deși asta ar însemna pierderea celor 770 de milioane de euro și plata unor penalități. Separat, sindicaliștii din Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene au trimis o scrisoare deschisă prin care cer ca situația a 1.400 de angajați care gestionează fonduri europene să fie inclusă în discuțiile despre noua lege, avertizând asupra riscului unor procese pentru discriminare salarială.

Pe fondul acestor negocieri, premierul interimar Ilie Bolojan a avertizat că guvernul mai are o fereastră de cel mult șase luni pentru măsuri de consolidare fiscală, având în vedere că 2027 va fi un an cu buget mai scăzut, iar adoptarea legii ar debloca o tranșă PNRR de peste 800 de milioane de euro. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a transmis pe Facebook că, atâta timp cât datoria publică depășește 60% din PIB, guvernul nu poate aproba măsuri care majorează cheltuielile totale de personal sau cu asistența socială, inclusiv pensiile. Potrivit unor calcule vehiculate, guvernanții ar urma să împingă plafonul cheltuielilor salariale spre 178 de miliarde de lei anul viitor (8,1% din PIB), peste ținta inițială de 7,9% din PIB, deși oficialii susțin că nu vor acoperi diferența prin taxe noi.