Nazare: 2027 va fi un an al ajustării fiscale, nu al creșterilor spectaculoase de bugete

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a transmis luni, într-o postare pe Facebook, că „2027 este un an-cheie al ajustării fiscale, nu un an al creșterilor spectaculoase de bugete”. Ministrul a adăugat că rectificarea bugetară din acest an și bugetul pe 2027 vor fi construite pornind de la veniturile estimate realist. La construcția bugetelor s-ar ține cont de obligațiile deja asumate, de cheltuielile permanente, de cererile de indexare și de angajamentele de apărare prin programul european SAFE. Nazare cere ca toate deciziile bugetare din perioada următoare să respecte principiul „nicio cheltuială permanentă fără o sursă permanentă de finanțare” și traiectoria de reducere a deficitului convenită cu Comisia Europeană.

Avertismentul a venit odată cu publicarea execuției bugetare pe primele nouă luni. Deficitul a fost de 78,3 miliarde de lei, adică 3,81% din PIB, față de 102,47 miliarde de lei (5,31% din PIB) în aceeași perioadă din 2025. Veniturile au crescut cu 11,9%, până la 522,69 miliarde de lei, iar cheltuielile au avansat cu 5,5%. Încasările din TVA au urcat cu 24,8%, iar cele din contribuțiile de asigurări sociale cu 6,8%. Cheltuielile de personal au scăzut cu 4,43 miliarde de lei. Investițiile publice au ajuns la 107,77 miliarde de lei, cu 25,15 miliarde mai mult decât anul trecut, iar peste 70% dintre ele au fost finanțate din fonduri europene. Dobânzile plătite de stat au crescut în schimb la 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde peste nivelul din 2025.

Ministrul a spus că reducerea deficitului nu permite relaxarea disciplinei fiscale, pentru că România are în continuare cel mai mare deficit din Uniunea Europeană. El a enumerat presiunile asupra bugetului: titluri executorii de peste 13 miliarde de lei scadente în 2026, nevoile de finanțare din sănătate și decontările pentru schemele de compensare a prețurilor la energie. Potrivit lui Nazare, derapajele fiscale ar putea duce la decizii nefavorabile ale agențiilor de rating și la împrumuturi mai scumpe pentru stat și pentru companii.

Un alt risc ține de banii din PNRR. România a încasat până acum 13,27 miliarde de euro și mai are de primit 6,43 miliarde de euro, aferente cererilor de plată nr. 5 și nr. 6, care trebuie validate de Comisia Europeană. Proiecția bugetară pentru 2026 a pornit de la ipoteza că toate fondurile PNRR programate pentru acest an vor fi atrase. Nazare a avertizat că întârzierile sau reducerile de sume ar crește deficitul. Ministerul Finanțelor a cerut celorlalte ministere clarificări despre stadiul proiectelor și obligațiile de plată rămase, pentru a evalua fiecare investiție în parte înainte de rectificare și de bugetul pe 2027.

Comparația cu anul trecut este influențată de modificările fiscale intrate în vigoare în toamna lui 2025. Acum un an, în cadrul procedurii de deficit excesiv, România risca suspendarea fondurilor europene.