Intervențiile pe Dunăre continuă pentru a menține în funcțiune Unitatea 2 de la Cernavodă

Administrația Națională „Apele Române” a anunțat marți că acțiunile de dragaj pe brațul Dunărea Veche continuă, cu sprijinul forțelor armate, pentru a menține în funcțiune Unitatea 2 a Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă. Potrivit Anei-Maria Agiu, în zonă lucrează două excavatoare de mare tonaj care sparg mecanizat piatra, astfel încât să existe material suficient pentru încărcarea barjelor: în cursul zilei de marți urma să fie încărcată o barjă cu circa 500 de metri cubi de piatră, iar cel târziu în cursul serii cea de-a doua. O barjă cu anrocamente plecase deja de la Galați, iar cealaltă ajunsese în timpul nopții. Scopul operațiunilor este dirijarea unei părți din debitul Dunării de pe brațul Bala spre Dunărea Veche și creșterea nivelului fluviului cu 10-12 centimetri. Nivelurile au crescut peste noapte cu circa 2 centimetri, iar tendința de scădere în zona Cernavodă a fost oprită.

Situația hidrologică rămâne critică: la intrarea în țară, debitul Dunării era marți de 1.450 de metri cubi pe secundă, de trei ori mai mic decât media multianuală a lunii august (3.900 mc/s), iar prognoza Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor indică pentru 7 august coborârea sub minimul istoric din 2003, la 1.400 mc/s. Agiu a spus că următoarele două săptămâni sunt critice. Precipitațiile din bazinul superior al Dunării, în Austria, ar putea stabiliza debitele și, cel mult, le-ar putea crește ușor, până la 1.600 mc/s.

Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a anunțat marți că nivelul apei în zona Cernavodă a crescut cu 2 centimetri față de ziua precedentă și că, față de prognoza care indica o scădere cu 2 centimetri, operațiunea de luni a adus un câștig net de cel puțin 4 centimetri, adică „alte 2 zile de funcționare în plus”. Luni, Ministerul Apărării anunțase finalizarea detonării controlate a unei formațiuni de stâncă de pe brațul Bala, cu 180 de kilograme de explozibil și participarea a peste 100 de militari și 16 mijloace tehnice; potrivit observațiilor scafandrilor, aproximativ patru metri din stâncă au dispărut.

Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat, după trei ședințe de lucru pe energie și aprovizionare cu combustibil, că lucrările de dragare și derocare continuă, iar scufundarea barjelor va fi făcută când vor fi îndeplinite condițiile tehnice, obiectivul fiind prelungirea funcționării Unității 2. El a spus că nivelul apei nu a mai scăzut, dar situația rămâne dificilă, că rafinăria OMV procesează la capacitate maximă și Petromidia la circa 85%, cu revenire la normal până la finalul săptămânii, și că nu sunt anticipate probleme de aprovizionare cu combustibil. Guvernul va adopta în zilele următoare o hotărâre pentru un mecanism de rezervă prin care marii consumatori ar putea fi notificați cu 24 de ore înainte despre limitarea temporară a consumului, dacă reducerea voluntară nu acoperă necesarul în orele de vârf. România se află în stare de alertă energetică de la 1 august, iar Unitatea 1 de la Cernavodă a fost oprită la începutul săptămânii trecute; cele două reactoare au 1.400 MW instalați și asigură în mod normal circa 20% din producția de energie a țării.

Comisia Europeană a transmis marți că urmărește îndeaproape situația din România, Bulgaria și Ungaria, afectate de valul de căldură și secetă, dând asigurări că nu există un risc imediat de penurie de electricitate și că este pregătită să convoace un grup de coordonare în domeniul energiei electrice sau o discuție regională cu statele cele mai afectate. În Ungaria, centrala nucleară de la Paks funcționează la puțin peste 10% din capacitate, iar premierul Péter Magyar a declarat că în jurul orei 1:30 nivelul apei a fost la câțiva milimetri de oprirea completă a centralei, după care a crescut cu 1,5 centimetri; guvernul de la Budapesta a introdus măsuri de economisire a energiei, iar companii precum Lidl și-au modificat programul de coacere și au oprit frigiderele pentru băuturi. O analiză Erste arată că România, Ungaria și Bulgaria sunt cele mai expuse state din regiune, deoarece Cernavodă, Paks și Kozlodui folosesc răcire directă cu apă din fluviu, spre deosebire de centralele din Cehia, Slovacia și Slovenia. Un document guvernamental din 2024 avertiza deja că România se îndreaptă spre o criză a apei, cu debite medii multianuale în scădere cu până la 15% la nivel național și până la 40% în unele bazine din sudul țării.