Ministrul Mediului cere demisia conducerii Apelor Române Olt și reorganizare sistemică a instituției

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a prezentat marți concluziile a două rapoarte privind Administrația Națională „Apele Române", denunțând o problemă sistemică: o instituție vulnerabilă, cu structuri de suport supradimensionate, controale locale ineficiente și influență politică.

Raportul Corpului de Control privind zona Olt arată că exploatările ilegale de agregate au creat două lacuri, dintre care unul acoperă 75 de hectare fără autorizație. Compania Mineralport a extras ilegal peste cinci milioane de metri cubi de agregate, cu prejudicii depășind 10 milioane de lei. Exploatările combinate ale Mineralport și Pond Star acoperă aproximativ 100 de hectare, cu prejudicii totale depășind 20 de milioane de lei.

Controlele au fost sistematic ineficiente: în 2019 și 2020 s-au efectuat câte 12 controale fără sancțiuni contravenționale, în 2023 zece controale fără sancțiuni, în 2024 din nou 12 controale fără sancțiuni. În 2025 s-au realizat zece controale cu o singură sancțiune de 40.000 de lei; în 2026, cinci procese-verbale au dus la amenzi totale de 115.000 de lei. La Pond Star, structurile locale nu au efectuat nicio inspecție timp de 11 ani (2010–2021), iar la Mineralport niciun control între 2011 și 2026.

Buzoianu a cerut demisia Mădălinei Ion-Duca, directoarea generală a Administrației Bazinale Olt, a lui Adrian Barbu, directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor Olt, și a inspectorilor care nu și-au îndeplinit atribuțiile. Raportul Corpului de Control recomandă măsuri disciplinare împotriva responsabililor.

Diagnosticul organizațional la nivel ANAR a identificat 33 de riscuri (17 foarte ridicate, șapte ridicate, nouă critice). Raportul propune 55 de măsuri implementate în trei etape, inclusiv mutarea inspecției la nivel național pentru a nu mai fi subordonată conducerilor locale. Aproximativ 270 de posturi ar putea fi redistribuite din zona de suport către structurile de execuție. Ministra a precizat că reorganizarea nu urmărește concedieri, ci redistribuirea personalului.

Raportul va ajunge la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. ANAR sesizase deja Parchetul de pe lângă Judecătoria Balș în legătură cu exploatările.

Pe plan financiar, Buzoianu a afirmat că ANAR a primit în ani anteriori aproximativ 60 de milioane de lei anual de la bugetul de stat, iar în 2026 suma a fost majorată la aproximativ 250 de milioane de lei. Portofoliul actual de investiții necesită între 11 și 12 miliarde de lei pentru finalizare. Mecanismul financiar pentru apă adoptat recent ar trebui să aducă ANAR cel puțin 2,5 miliarde de lei în următorii 15 ani. Statul trebuie să recupereze atât prejudiciile, cât și penalitățile din exploatările ilegale.