Guvernul Tofan a depus jurământul la Chișinău, cu accent pe austeritate și securitate

Noul guvern al Republicii Moldova, condus de premierul Vasile Tofan, a depus jurământul miercuri, după ce Parlamentul de la Chișinău i-a acordat marți seara votul de încredere cu 53 de voturi din partea deputaților Partidului Acțiune și Solidaritate. Socialiștii și comuniștii au votat împotrivă, 21 de deputați s-au abținut, alți 21 nu au votat, iar șase au absentat. Ceremonia de învestitură a avut loc la Președinție, în prezența Maiei Sandu și a președintelui Parlamentului, Igor Grosu. Cabinetul are 16 miniștri în 14 ministere, majoritatea păstrați din guvernul anterior condus de Alexandru Munteanu, care a demisionat pe 3 iulie; schimbări au fost operate la Finanțe, Agricultură, Sănătate și Cultură, în timp ce miniștrii de Externe și Apărare au fost menținuți.

La prima ședință a executivului, Tofan a anunțat măsuri de austeritate: reguli mai stricte pentru deplasările externe ale funcționarilor, pe motiv că unele vizite au mai degrabă „caracter turistic” decât justificare de serviciu, și un control mai exigent asupra aprobărilor, care vor rămâne la nivelul premierului. El a spus că va călători el însuși foarte puțin, preferând întâlnirile online, și că reducerea deplasărilor urmărește și o prezență mai activă a miniștrilor în țară. Premierul a dispus totodată plafonarea sau eliminarea unor sporuri salariale considerate „nesimțite” și i-a cerut secretarului general al Guvernului, Alexei Buzu, un pachet concret de măsuri până la 31 iulie, care va fi integrat și în noua lege a salarizării.

Programul de guvernare, intitulat „Economie europeană, stat eficient”, are cinci priorități: dezvoltare economică, integrare europeană, eficientizarea statului, securitate și calitatea vieții. Tofan a declarat că succesul cabinetului va fi măsurat prin investiții, întreprinderi dezvoltate, exporturi mai mari și servicii publice mai bune, iar prioritatea principală este repornirea economiei, alături de finalizarea reformelor fiscală, a salarizării și a administrației publice locale. Componenta de securitate ocupă un loc important în program, care pornește de la evaluarea riscurilor legate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, ingerințele electorale, propaganda, atacurile cibernetice și presiunea energetică, precum și de vulnerabilitatea generată de conflictul transnistrean și prezența militară rusă ilegală. Sunt prevăzute investiții multianuale în apărare antiaeriană și anti-dronă, supraveghere, comunicații securizate și modernizarea frontierei, cu obiectivul de a crește acoperirea acesteia cu tehnologii moderne de la 25% la 60% până în 2029. Programul aferent Strategiei Naționale de Apărare 2026-2030 este estimat la circa 10,61 miliarde de lei, din care aproape 4,26 miliarde ar veni din bugetul de stat și circa 3,69 miliarde din asistență externă, restul de aproximativ 2,63 miliarde fiind încă neacoperit; recent, Consiliul UE a aprobat 120 de milioane de euro pentru apărare aeriană cu rază medie, ridicând sprijinul total prin Instrumentul European pentru Pace la 317 milioane de euro.

Maia Sandu a felicitat noua echipă guvernamentală și a îndemnat-o să se concentreze pe aderarea la Uniunea Europeană, subliniind că Republica Moldova are de atins jaloane importante în procesul de integrare europeană în perioada următoare, alături de continuarea reformelor și consolidarea instituțiilor de apărare și securitate energetică. La nivel internațional, premierul interimar român Ilie Bolojan l-a felicitat pe Tofan și a reafirmat sprijinul României pentru parcursul european al Chișinăului, menționând proiecte comune în transporturi, energie, cultură și educație. Tofan, în vârstă de 44 de ani, a spus că și-ar dori ca prima sa vizită externă să fie în România, urmată de Bruxelles.