Republica Moldova propune stare de urgență de 60 de zile pe energie și apă

Guvernul de la Chișinău va propune Parlamentului declararea stării de urgență la nivel național în sectoarele energetic și hidrologic, pentru 60 de zile, începând cu 26 septembrie. Măsura are caracter preventiv și ar oferi autorităților pârghii legale pentru a interveni rapid în cazul unor perturbări ale aprovizionării cu energie, carburanți și apă. Președinta Maia Sandu a confirmat decizia, convenită în Consiliul Național de Securitate, precizând că mobilizarea tuturor instituțiilor este esențială pentru aprovizionarea neîntreruptă a economiei și a cetățenilor.

Autoritățile moldovene estimează că, în această iarnă, circa 59% din necesarul de energie electrică al țării va trebui acoperit din import, cu un vârf de consum de 400–450 MW, din care doar aproximativ 360 MW reprezintă capacitate garantată. Peste 90% din necesarul de gaze naturale pentru sezonul rece este deja contractat, iar guvernul spune că nu există în prezent risc de insuficiență a volumelor, însă prețurile internaționale ridicate generează riscuri financiare și impun resurse suplimentare pentru achiziții și completarea stocurilor obligatorii. Planul de criză prevede și folosirea în regim de urgență a interconexiunilor electrice cu România pentru menținerea stabilității sistemului energetic moldovean.

Situația carburanților s-a îmbunătățit față de vară: stocurile au crescut de la circa 3,5 zile de consum la începutul lunii august la aproximativ 10 zile în prezent, iar numărul stațiilor care raportau lipsuri a scăzut de la 109 la mai puțin de șapte. Totuși, cotațiile internaționale la motorină au depășit 1.500 de dolari pe tonă, pe fondul blocajelor de tranzit din strâmtorile Ormuz și Bab-el-Mandeb, generate de escaladarea conflictului din Yemen.

Premierul Vasile Tofan a declarat că guvernul ar trebui să majoreze compensațiile pentru sezonul rece și să acopere mai multe gospodării decât anul trecut, când au fost sprijinite 620.000 de familii, pe fondul creșterii prețurilor la energie și al riscurilor de pe piețele internaționale. Măsurile vin pe fondul unui deficit hidrologic sever pe râurile Nistru și Prut, care afectează atât producția de energie hidroelectrică, cât și captarea și tratarea apei potabile, infrastructură ce depinde la rândul ei de alimentarea cu electricitate. Propunerea urmează să fie înaintată Parlamentului pentru examinare și aprobare.